MARAMUREȘUL PE DRUMUL DEVENIRII. STRATEGIE DE ÎNFRUNTAT DURATA

 (Continuare din numărul trecut)

1.      Economie sustenabilă și durabilă centrată preponderent pe resursele locale

Criza energetică actuală, înainte de orice, relevă, la nivel mondial, și cu atât mai mult la cel național și local, importanța fundamentală a propriilor resurse, singurele care pot asigura unei comunități sau națiuni independența gestiunii lor. Numai bazându-ne pe ceea ce avem nemijlocit putem evita condiționările, obstrucțiile și boicotul derivat din utilizarea lor ca armă politică sau strategică de către deținătorul alohton, cum se întâmplă actualmente cu gazul și petrolul rusesc.

Pentru Maramureș, ca regiune de program suprapusă întrutotul ,,țării” omonime, dar și pentru județ, considerăm durabile următoarele coordonate ale dezvoltării economice, pentru care există resurse locale consistente:

-          Turism polivalent (cultural, curativ și recreativ). Așa cum rezultă și din Strategia sectorială în domeniul turismului la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest pentru perioada 2021-2027, elaborată recent de Centrul de Cercetări Geografice al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, județul se înscrie în cadrul entității spațiale menționate cu un potențial atractiv, natural și antropic, remarcabil, cu elemente unicat pe plan național și internațional a căror includere în circuitele turistice de anvergură pot asigura o exploatare eficientă și de durată;

-          Specializare agricolă în zootehnie, susținută de larga extensiune a pășunilor și pajiștilor montane și depresionare fertile. Pe areale mai restrânse din ,,țările” Lăpușului și Chioarului, dar și din ținutul Codrului, apar oportunități de afirmare a pomiculturii, legumiculturii și apiculturii. Ca nucleu integrat de exploatare, trebuie avute în vedere fermele agroturistice menite a conjuga oferta recreativă specifică inițierii vizitatorilor în practicile agricole cu valorile etnografice ale locului.

-          Industria prelucrării lemnului și alimentară modernă. Are resurse de materii prime bogate, forță de muncă suficientă și calificată și o tradiție recunoscută. Pentru o lungă perioadă, poate fi avută în vedere și industria minieră, de exploatare și prelucrare in situ a minereurilor polimetalice și metalelor prețioase, industrie ranforsată în alți parametri de desfășurare (tehnologii moderne, prietenoase cu mediul).

Un factor favorizant îl constituie resursele de apă excedentare pe care Maramureșul le deține, ce se vor dovedi vitale pentru consumul populației, dar și a susținerii oricăror activități economice și sociale în etapa critică a schimbărilor environmentale, de încălzire accentuată a climatului.

2.      Politici suple, dar ferme, de încadrare în specificul regional

Avem în vedere patrimoniul arhitectural, peisagistic și spiritual care face din ,,țările” Maramureșului, Lăpușului și Chioarului, precum și din ,,ținutul” Codrului  adevărate visterii ale civilizației rurale românești, port-drapelul revenind, desigur, Maramureșului. Dintre măsurile ce trebuie luate cu celeritate, menționăm :

-          Conservarea și încadrarea în liniile majore ale arhitecturii tradiționale prin regulamente de urbanism riguroase, ca și concepție și monitorizare a aplicării lor în realitatea faptică;

-          Estetizarea spațiului public al tuturor localităților și al peisajului întregului județ (geneza unui peisaj de tip ,,parc”) ;

-          Conservarea folclorului autentic (port, dans și melos popular) din zonele Maramureș, Lăpuș, Chioar și Codru, fără interferențe bulversante și kitch-uri interpretative;

-          Fortificarea brandurilor (prin înmulțirea și diversificarea produselor atestate, prin includerea unor obiective în listele și circuitele de valori universale).

3.      Promovarea națională și internațională a valorilor locului  

Este o operațiune permanentă și de durată realizabilă îndeosebi prin ,,descălecate culturale” directe (edificări, în țară și străinătate, de biserici de lemn, case tradiționale și porți sculptate) sau online (difuzia realizărilor materiale și spirituale în mass media internă și externă).

Bibliografie

Cocean P. (1997), Țara (The Land)- A Typical Geographical Region of Romania, Revue Roumaine de Geographie, 41, Bucharest.

Cocean P., David Nicoleta (2021), Contribuții la studiul peisajelor culturale din Țara Maramureșului, în Emil Burzo (edit) ,,Maramureș - promotor al culturii și identității românești în lume”, Gazeta de Maramureș & Strategic Media, Baia Mare.

Ilieș Gabriela (2007), Țara Maramureșului. Studiu de Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

x x x  Reactualizare Plan de amenajare teritorială județean – PATJ – Județul Maramureș, Proiect nr. 6671/14.11.2008, Universitatea Babeș-Bolyai.

x x x  Strategia sectorială în domeniul turismului la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest pentru perioada 2021-2027, Proiect nr. 21/04.2022, Academia Română-Filiala Cluj-Napoca, Centrul de Cercetări Geografice.