Manual de iesire din criza pentru primarii

* Mai bine de o treime dintre primariile din Romania nu-si pot plati angajatii din veniturile proprii. Mai mult, guvernantii recunosc ca o buna parte dintre unitatile administrativ-teritoriale sunt aproape de prapastia falimentului sau insolventei. In aceste conditii, Guvernantii au elaborat un act normativ prin care stabilesc cadrul pentru relansarea lor economica. Si primariile pot falimenta. Iar fara infuzia de fonduri din cota de TVA defalcata, 2400 de unitati administrativ teritoriale dintre cele 3227 din Romania nu si-ar putea plati angajatii. Astfel ca, in ultima sedinta de Guvern, a fost elaborat un fel de “indrumator” pentru iesirea primariilor din criza. Potrivit actului normativ botezat pompos “lege privind stabilirea cadrului pentru redresarea economica a unitatilor administrativ teritoriale, acele unitati care nu isi platesc datoriile vechi pot intra in stadiu de criza financiara in urmatoarele situatii: neachitarea obli-gatiilor de plata lichide si exigibile mai vechi de 90 de zile, care depasesc 15% din bugetul anual al unitatii administrativ-teritoriale respective, cu exceptia celor aflate in litigiu, precum si in situatia neachitarii drepturilor salariale prevazute in bugetul local de venituri si cheltuieli, sau in bugetele institutiilor sau serviciilor publice de interes local sau judetean, pe o perioada de 90 de zile. Potrivit proiectului de lege, procedura stabilita in situatia de criza financiara prevede cinci etape: * Ordonatorul principal de credite, care este primarul sau presedintele Consiliului Judetean, convoaca Consiliul local - autoritatea deliberativa - si sesizeaza imediat Directia Finantelor Publice Judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, in 5 zile lucratoare de la constatarea crizei. * Consiliul Local sau Judetean adopta o hotarare privind existenta crizei financiare si mandateaza ordonatorul principal de credite sa elaboreze un program, un proiect de plan de redresare. * Ordonatorul principal de credite solicita, de asemenea, inregistrarea hotararii in Registrul local pentru situatii de criza financiara al unitatii administrativ-teritoriale respective. * Prefectul constituie un comitet pentru situatii de criza, din care fac parte reprezentanti ai autoritatii publice locale respective, ai finantelor publice si ai structurilor asociative. * In termen de 30 de zile de la adoptarea hotararii de constatare a situatiei de criza financiara, acest comitet va trimite un plan de redresare care, obligatoriu, va cuprinde prezentarea la zi a situatiei economice financiare, masurile care sa asigure prestarea serviciilor publice esentiale si care vor fi stabilite prin hotarari de Guvern. Vor fi avute in vedere masuri de imbunatatirea managementului, de cresterea gradului de colectare a veniturilor proprii si masuri de reducere a cheltuielilor, precum si restructurarea conducerii si a aparatului propriu al unitatii administrativ-teritoriale respective. Pe perioada aplicarii planului de redresare, proiectul de lege prevede o serie de interdictii, respectiv interzicerea luarii unor masuri care sa conduca la cresterea obli-gatiilor financiare, precum infiintarea de noi servicii si institutii publice si angajarea de personal. Daca pentru o perioada de 180 de zile nu se mai evidentiaza cauzele care au dus la intrarea in criza financiara, se constata incetarea crizei. In aceasta situatie, comitetul constituit la ordinul prefectului sesizeaza, printr-o hotarare, acest lucru. Daca prapastia se adanceste, se ajunge la insolventa. Astfel, starea de insolventa este prezumata in urmatoarele situatii: neachitarea obligatiilor de plata lichide si exigibile mai vechi de 120 de zile, care depasesc 50% din bugetul local anual al unitatii administrativ-teritoriale - fara a fi luate in considerare cele care sunt in litigiu comercial -, precum si neachitarea drepturilor salariale pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei. In aceasta situatie, procedura de insolventa poate fi deschisa de orice creditor sau grup de creditori, de primar sau de presedintele Consiliului Judetean al unitatii administrativ-teritoriale. In urma deschiderii procedurii de insolventa, administratorul judiciar emite o notificare catre toti creditorii pentru a mentiona drepturile, restantele si pentru a stabili tabelul creantelor. Specialistii spun insa ca criza ori insolventa primariilor tine mai degraba de politic si de modul in care acestea primesc banii de la “centru”. La fel si solutiile de redresare. „Eu v-am tot spus: in Romania, din 3227 de unitati administrativ-teritoriale - eu nu spun ca sunt in situatii de criza financiara, sa nu intelegeti asa si sa dati cifre care nu sunt adevarate - dar in Romania sunt 3227 de unitati administrativ-teritoriale, daca tinem cont si de cele 41 de Consilii Judetene si 6 sectoare ale Bucurestiului, o mare parte dintre ele nu-si platesc din taxe si impozite locale personalul propriu: peste 2.400. Asta nu inseamna ca nu platesc, il platesc fie din cota de TVA defalcata, fie din sume de echilibrare” - Vasile Blaga Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro