Mantuirea banilor publici

In Maramures, in ultimii 14 ani s-au construit 116 lacase de cult. In aceeasi perioada nu s-a construit nici o scoala si nici un spital. Miliarde de lei din finantarile constructiilor clericale provin din „pusculita publica”. In schimb, autoritatile se plang mereu ca „nu avem bani”. Intr-adevar, nu avem. Nu avem bani pentru infrastructura, locuinte, invatamant sau sanatate. Suntem campioni nationali (poate mondiali?) la constructia de lacase de cult. Numai in perioada 1990-2004, in Maramures s-au ridicat 116 biserici (mai mult de 8 pe an!). Mare parte din suma necesara acestei noi industrii (Industria de Construit Biserici) a fost furnizata cu darnicie nemasurata de cei care trebuiau sa pazeasca „pusculita publica”: consilierii judeteni. In perioada 2000-2005, Consiliul Judetean Maramures (CJ) a fost principalul sponsor, sprijinind bisericile cu peste 8 miliarde de lei (toate sumele din acest articol sunt exprimate in lei vechi - ROL). Banii cu care consilierii au pozat in milostivi nu au provenit din indemnizatiile lor, ci din bani publici: taxele si impozitele care alimenteaza bugetul judetului. Generozitatea CJ a atins cote maxime in perioada 2003-2004, taman in preajma campaniei electorale. Momentul a fost exploatat la maxim, atat de politicieni, care nu au pierdut sansa de a mai castiga un vot pe seama credintei, cat si de clerici, care pentru fonduri nu au ezitat sa faca propaganda electorala, uneori chiar in Casa Domnului. Dar sa o luam metodic. 2000-2002 Anul 2000 nu a fost foarte manos pentru reprezentantii bisericilor maramuresene. PSD, proaspat instalat la guvernare, nu a avut timp sa-si intocmeasca strategia pomenilor sociale. Poate de aceea nici cererile clericilor nu au fost prea indraznete, exceptand Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului care a solicitat 50 de milioane pentru constructia unei biserici in Sighetu Marmatiei. Solicitarea a fost respinsa. Desi au fost ceva mai darnici, nici in 2001 reprezentantii CJ nu au aplecat urechea spre doleantele bisericilor maramuresene. Prin hotarare de CJ s-a aprobat alocarea a cate 50 de milioane de lei pentru Manastirea “Invierea Domnului Habra” (Grosi), pentru Episcopia Greco-Catolica Romana Unita cu Roma si pentru Biserica Greco-Catolica din Somcuta Mare. Chiar daca rezerva bugetara a fost mai mica, iar refacerea infrastructurii din judet, distrusa in urma inundatiilor din 2001, trebuia sa ocupe lista de prioritati a reprezentantilor judetului, si in 2002 s-au gasit bani pentru lacasele de cult. Pe lista CJ a fost Parohia Ortodoxa din Viseu de Jos (cu un sprijin financiar de 100 de milioane de lei). In acelasi an este sprijinita din nou Manastirea “Invierea Domnului Habra”, care de altfel va deveni un abonat fidel la sprijinul financiar al CJ. 2003-2004 O data cu apropierea campaniei electorale, reprezentantii judetului au deschis larg “punga banilor publici”. Iar clericii au intuit mesajul politic si au bombardat CJ-ul cu cereri. In 2003, aceeasi Manastire Habra a primit 200 de milioane de lei de la CJ si o donatie din bunurile confiscate de autoritati (bunuri in valoare de 2,6 milioane de lei). Chiar daca suma pare mica, donatia a fost consistenta, incluzand o masina de spalat cu storcator de rufe, un frigider si un televizor color. Bunuri care par a fi departe de austeritatea vietii monahale. Intre timp, din cauza lipsei de fonduri (!), pictura bisericii monument UNESCO din Barsana se deteriora alarmant. Pe scaunele din CJ se picotea, iar perioada 2001-2004 a fost sinonima cu ridicarea a inca 49 de lacase de cult, mare parte dintre acestea fiind finantate din bani publici. Pe lista beneficiarilor apar: Biserica Sfantul Vasile (450 de milioane de lei), Biserica Sfanta Treime (150 de milioane de lei), Biserica Romano-Catolica din Tautii de Sus (40 de milioane de lei), Parohia Greco-Catolica din Rona de Jos (50 de milioane de lei), Parohia Ortodoxa Sapanta (20 de milioane de lei), Biserica “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Baia Mare (50 de milioane de lei), Biserica din Viseu de Mijloc (50 de milioane de lei), Schitul Faget-Salsig (200 de milioane de lei), Biserica Ortodoxa din Cavnic (50 de milioane de lei), Biserica de Lemn din Oarta (60 de milioane de lei), Biserica Reformata Targu Lapus (40 de milioane de lei), Biserica din Asuaj (40 de milioane de lei). Tot in 2003, consilierii judeteni au votat alocarea a 20 de milioane de lei pentru editarea unei carti de rugaciuni pentru copii si sprijinirea Episcopiei Ortodoxe cu 1,6 miliarde de lei. 2004, electoralul In 2004, generozitatea consilierilor judeteni s-a indreptat spre aproximativ aceleasi lacase de cult, care au beneficiat de sprijin si in 2003, printre care se numara si Bisericile Ortodoxe din Oarta de Sus si din Tautii de Sus. Numai in 2004 s-a alocat din fondul de rezerva al judetului aproape 3 miliarde de lei pentru religie, dar suma nu a ajuns pentru toate cultele. Episcopia Romano-Catolica a primit un sprijin de 60 de milioane de lei, iar Protopopiatul Reformat 40 de milioane de lei. Restul pana la 3 miliarde de lei s-a indreptat spre cultul ortodox. Cea mai mare parte a ajutorului acordat in anul 2004 a fost destinat sustinerii, pe patru luni, a 110 posturi pentru personalul neclerical (carora Patriarhia Ortodoxa nu le-a acordat salarii!). Ce a mai ramas s-a impartit intre Parohia Ortodoxa din Seini (100 de milioane), Biserica Ortodoxa Targu Lapus (100 de milioane), Episcopia Ortodoxa (300 de milioane) si Biserica din Valea Hotarului (40 de milioane). 2005 In anul 2005, reprezentantii CJ au acordat din fondul de rezerva, cate 30 de milioane de lei Parohiei Reformate Coltau si Parohiei Ortodoxa Romana „Nasterea Domnului” Baia Mare. Tot anul acesta, Biserica Greco-Catolica Unita cu Roma din Somcuta Mare a primit 50 de milioane de lei. Dar cererile nu s-au oprit aici, sumele solicitate de clerici ridicandu-se la cateva miliarde. Chiar daca multe nu pot fi trecute la capitolul prioritati ale judetului, comisia de Buget-Finante a avizat favorabil cererile. Singura restrictionare impusa de CJ se refera la cuantumul sumei. Chiar daca sustinerea financiara oferita de CJ fiecarui lacas de cult este de doar cateva zeci de milioane, in perioada 2000-2005, din saraca visterie judeteana s-au alocat pentru lacasele de cult peste 8 miliarde de lei, adica aproximativ 2.600 de salarii minime pe economie. Pe langa banii acestia, bisericile au mai primit miliarde bune de la diverse ministere si contributii de la enoriasi saraci, dar evlaviosi. Miliarde pentru Catedrala Catedrala „Sfanta Treime” din Baia Mare reprezinta cel mai indraznet proiect al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului. Aflata intr-o eterna stare de constructie, catedrala este proiectata sa devina a doua ca marime din tara, dupa „Catedrala Mantuirii Neamului”, un alt proiect megaloman al Patriarhiei. Catedrala baimareana a inghitit pana acum cateva miliarde bune numai din bani publici. In 1999, a primit 1,3 miliarde de lei de la Ministerul Lucrarilor Publice, iar in 2000, 7 miliarde de lei de la Ministerul Finantelor. In perioada 2001-2003, Consiliul Judetean Maramures (CJ) a sustinut constructia, din bugetul judetului, cu 2,2 miliarde de lei. In 2003, Catedrala primeste 1 miliard de lei de la Ministerul Culturii si Cultelor, iar de la Primaria Baia Mare inca 700 de milioane de lei. In 2004, Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului solicita CJ inca 200 de milioane de lei pentru lucrarile la catedrala episcopala. Lucrarile nu au fost finalizate, astfel ca in 2005 Guvernul a alocat suma de 2 miliarde de lei pentru aceeasi constructie. Constructie care are definitivat doar subsolul! Mihaela MIHALEA, Ioana LUCACEL