Manifest pentru Maramures. Istorie, realitate, ruga…

* Regionalizarea Romanie a devenit cel mai important subiect de discutie, in presa, pe strada, in cabinetele politicienilor, oriunde se poate discuta. Problema este foarte serioasa si din pacate multi de abia acum s-au trezit din reveriile administrative si politice. Cu siguranta ca trebuie facut ceva, spun cei spre care se indreapta privirile intrebator! Problema este, ce se poate face si pentru cine? Maramuresul a iesit din nou din cartile celor care „fac si desfac” destinele noastre de cetateni, umili platitori de impozite si taxe. La Bucuresti s-a hotarat ca trebuie sa fim alaturi de vecinii nostri. E bine sa fii cu vecinii tai, dar e rau sa nu ai un cuvant de spus. Unul din argumentele forte ale celor care ne-au pecetluit viitorul, este ca Baia Mare nu are vocatie de capitala regionala, ca actuala impartire pe judete este o „mostenire” comunista ce trebuie indreptata. Pana la un punct asa este, dar e deranjant faptul ca se arunca anatema asupra Baii Mari. In acest context am cautat marturii, studii, materiale despre modul in care a fost impartita Romania sau Tarile Romanesti de cand se stie. Evident ca am gasit surprize, iar celor care spun ca Baia Mare este un oras ce trebuie sa ramana in uitarea nordului le aducem cateva argumente solide. Pe de alta parte, Romania in configuratia de dinaintea Marii Uniri, dar si dupa, a avut o existenta destul de zbuciumata din punct de vedere administrativ-teritorial. Cu ajutorul celor de la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” am parcurs cateva lucrari de istorie, lucrari de enciclopedie si am gasit o imagine a modului in care a evoluat dezvoltarea administrativ-teritoriala. Sau cum a involuat! Teodor Ardelean a si spus ca in urma lecturii lucrarilor consacrate acestui subiect a avut surpriza sa afle ca Baia Mare a mai fost capitala de judet cu mult inainte de perioada comunista. Va vom prezenta date si note din Enciclopedia de Istorie aparuta in anii de dupa Revolutie, autor colectiv, printre care il regasim pe Ioan Scurtu. In 1929, Ioan Filitti a realizat un studiu consacrat organizarii administrative a Principatelor Romane. El spunea atunci ca aceasta organizare a Principatelor si apoi a statului unitar a derivat din insesi imprejurarile in care s-a format poporul roman si s-a adaptat apoi nevoilor politice, economice si sociale ale vremurilor. El vorbeste de patru etape distincte in evolutia organizarii administrative a Tarilor Romane. Una de la origini pana in secolul 16, apoi pana in 1733, a trei perioada in secolul 18 si prima reglementare moderna din 1831 si 1832 in Tara Romaneasca si Moldova. Prima constatare e ca judetul este diviziunea teritoriala traditionala pentru noi, romanii inca de pe vremurile in care eram divizati in fel si fel de formatiuni administrative, politice. E vorba de perioada fanariota, de cea in care am fost plecati spre Inalta Poarta si asa mai departe. Dar si in aceste perioade se simtea nevoia unor reforme administrative. Astfel, in 1822 se propune infiintarea unei adunari in care pe langa inaltul cler si boierii mari sa figureze si deputati ai judetelor. Aceasta idee se regaseste in toate proiectele sustinute de boierimea mijlocie si mica. In 1831 si 1832 prin Regulamentele Organice se vor lua masuri concrete de modificare administrativa, pastrand insa diviziuni teritoriale ce fiintau prin traditie. Unele judete au disparut, nu foarte multe, iar Tarile Romanesti au luat o noua infatisare administrativa. In Tara Romaneasca conducatorii judetelor se numeau carmuitori, iar in Moldova, ispravnici-administratori. Acesti conducatori erau dependenti de Ministerul de Interne, avand numai atributiuni administrative. Judetele, fara personalitate juridica, erau impartite in plasi ce cuprindeau mai multe sate. In acei ani au aparut comunele rurale si cele urbane. Ele erau conduse de primari, probati de prefecti. In comunele urbane primarii erau numiti de domn, in functie de veniturile obtinute. Prin legea din 1864 s-au infiintat Consiliile Judetene care aveau sa reprezinte interesele locale. Au aparut consilierii judeteni ce erau alesi pe patru ani. Au urmat razboaiele zonale cu consecinta cedarii unor teritorii din Tarile Romane. Inainte de primul razboi mondial erau 33 de judete. Dup terminarea razboiului s-au unit cu patria mama provinciile istorice romanesti aflate sub ocupatie straina: Basarabia, Bucovina si Transilvania. Constitutia din 1923 prevedea ca teritoriul Romaniei, din punct de vedere administrativ, sa se imparta in judete, iar judetele in comune. Are loc in 1925 o noua impartire administrativ-teritoriala. Printre cele 66 de judete apare si Maramuresul cu doua comune urbane si 56 de comune rurale. Si iata o surpriza! In baza decretului regal din septembrie 1925 erau declarate municipii 17 comune urbane si erau schimbate unele capitale de judet. In cazul judetului Satu Mare se schimba capitala de judet de la Carei la Baia Mare. Iata ca orasul de pe Sasar a fost capitala de judet in anii ”20. Situatia a tinut pana in 1929 cand a fost nevoie de o noua organizare administrativa pentru realizarea unei mai mari descentralizari administrative. Au urmat 11 modificari succesive pana in 1935. Apare in 1936 o noua structura administrativa: tinutul. Acesta era format din circa 10 judete. Maramuresul a facut parte din Tinutul Crisuri cu resedinta la Cluj. A urmat razboiul si cedarea de teritorii romanesti ceea ce a dus la o noua modificare administrativa. In 1950, Marea Adunare Nationala a modificat structura administrativa a Romaniei. Apar regiuni, orase, raioane si comune. Prin legea 5 din 1950, in locul celor 58 de judete, 424 de plasi si 6000 de comune apar 28 de regiuni, 177 raioane si 4.052 comune, precum si 8 orase de subordonare republicana. Din nou Baia Mare este in „centru”. Regiunea Baia Mare are capitala in Baia Mare, are doua orase de subordonare regionala: Baia Mare si Satu Mare, are orase mai importante: Baia Sprie, Carei, Sighet, dar si Cehu Silvaniei, Lapusul Ouasului, Carei etc. In 1952 numarul regiunilor este redus la 18, dar Baia Mare ramane, iar in 1956 regiunile ajung la 16. Regiunea Baia Mare este printre ele. O noua modificare are loc in 1960 cand sunt redenumite regiunile. Regiunea Baia Mare devine Regiunea Maramures. In 1965 se modifica Constitutia, iar forma administrativa a tarii revine la judete, orase si comune. Apar 39 de judete, o situatie care a ramas pana in zilele noastre, cu mici modificari in sud. Maramuresul devine judet cu capitala in municipiul Baia Mare. Materialul de la Biblioteca este mult mai amplu si explicit. Ca si o concluzie generala, forma administrativa favorita pentru cei care au condus Tarile Romane si Romania dupa Marea Unire, a fost judetul. Pentru nordul tarii este limpede ca Baia Mare a avut un rol important, fie ca a facut parte din Satu Mare, fie in configuratia de acum si cea care a dus la cea de acum. Baia Mare are vocatie de capitala de judet, regiune sau cum s-ar mai fi numit! Manifest pentru Maramures GAZETA de Maramures initiaza si publica un manifest pentru Maramures. Consideram ca indiferent sub ce forma va avea loc reorganizarea administrativ-teritoriala, Maramuresul trebuie sa ramana ceea ce a fost. Baia Mare trebuie sa fie capitala oricarei regiuni, judet sau alta denumire pentru ceea ce se va desemna din punct de vedere administrativ. De 20 de ani, Maramuresul a fost lasat balta, a ramas in uitarea celor care au condus acest tinut. GAZETA de Maramures se zbate inca de la infiintare, de mai bine de 10 ani, sa-i determine pe politicieni sa se lupte cu armele inteligentei pentru acest tinut. Din pacate s-a dovedit ca am avut politicieni slabi sau insensibili la realitatea, iata mai sus, istorica. Maramuresul este unul dintre cele trei branduri de tara foarte importante, cele mai importante: Delta Dunari, Bucovina, Maramuresul. Credem ca societatea civila, Biserica trebuie sa ii trezeasca pe cei care se ocupa efemer de chestiunea administrativa. GAZETA de Maramures va organiza manifestari importante pentru a-i trezi pe maramureseni. Si noi putem demonstra pasnic, si noi credem ca suntem importanti pentru acest colt de tara. Din Tara bisericilor de lemn si a morosenilor drepti si cinstiti facem o strigare de disperare, de speranta, de mobilizare. GAZETA de Maramures va roaga sa va alaturati demersului nostru si sa participati la manifestarile si actiunile pe care le vom organiza. Dumnezeu sa binecuvanteze Maramuresul! Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro