MândrIE maramureșeană (24 - 26 iunie 2022) - o ediție de colecție

 Cu siguranță că mândria, orgoliul pot fi păcate de neiertat înaintea lui Dumnezeu, considerate mai grele, chiar decât crima. Perorând pe această temă, poți să ajungi să te socoți egalul lui Dumnezeu, atâta vreme cât ești chip și asemănare după chipul Lui.

Se spune că în Maramureș timpul se măsoară în săr­bători. Istoria, folclorul și etnografia trebuie să fie predicate, să emoționeze pentru ca ele să convingă. Uneori am senzația că noi, generația de astăzi, am cultivat o plantă care nu mai există, că am decorat o realitate care lipsește sau un surogat pe care în loc să-l ducem „de-a moi în vale” și să punem pietre pe el, îl reanimăm, amăgindu-ne că nu suflăm în cenușă. Îi facem respirație artifi­cială, cu alte cuvinte! Aceste gânduri beteșugite mă bântuiau în zilele din urmă, creându-mi o stare de neliniște până a început ediția a VIII a a Festivalului „MândrIE maramureșeană”, în Muzeul Satului din Baia Mare.

Un singur om, cadru didactic universitar, o numesc aici pe dra Dr. Anne Marie Hordău, a reușit, și anul acesta, să coaguleze în jurul său un grup de voluntari, care au adus, apoi, zeci și zeci de alți împătimiți ai artei, actanți și sponsori implicați. Ca niște albinuțe mândre de munca lor, mai ales fetele voluntare evoluau parcă pe o cale eroică, iar cel care scrie aceste rânduri crede că niciodată nu a văzut atâta lume mândră să-și facă treaba laolaltă, alergând dintr-un loc în altul, într-un concert al datoriei benevole, asumate. Ceea ce nu-i simplu lucru!

Oferta a fost deosebit de tentantă, iar programul întins pe durata a trei zile.
Festivalul a început vineri, 24 iunie 2022, de Ziua Națională a Iei Românești, cu un târg al meșterilor populari din zonă, „Făurit cu măiestrIE”.
La fel de adevărat însă este faptul că trebuie să ai conștiința lucrului bine făcut, a lucrului dus până la capăt. Ori, poate că nu există nici un lucru făurit de mâinile omului atât de amprentat, atât de impregnat cu eul său așa cum este cămașa. Cămașa îți îmbracă sufletul, nu numai trupul, îți înfru­musețează ființa ta.  
Au urmat recitaluri de muzică populară care au inclus tineri în curs de afirmare, dar și artiști autentici, consacrați, între care Frații Chindriș și Anda Horoba, Paul Anania și Alexandra Ungureanu, Ioan Sas - invitat special și Oana Font - „imaginea Festivalului”. În uvertura greilor folclorului mara­mureșean, ne-au mai încântat cu vocea lor Teodora Dănțăușa și Rebeca Danci.

Un moment aparte, mult așteptat, a fost concursul din public „Poartă o IE cu MândrIE”, ocazie cu care au fost etalate autenticul, bunul gust și, mai ales, puterea exemplului. O copilă de doar nouă ani, ne-a uimit cu răspunsurile date și a luat locul al treilea, fiind foarte fericită, spunându-ne, celor pre­zenți, că și-a cumpărat această cămașă special pentru eveniment, deoarece îi place portul popular și a dorit să fie în rând cu lumea, în această zi specială pentru sufletul ei.
Și de această dată, ca în edițiile precedente, orizontul de așteptări fiind același pentru toată lumea, bucuriile împărtășite în comun erau ale întregii comunități, care părea că este educată, aleasă, specializată într-un anume gust cultural. Spectacolul se concretiza ca o mană, ca un rod, iradiind de pe fețele spectatorilor; vedeai că este voia lor, emoția momentului artistic în comun.
Spectatorii erau nu numai par­ticipanți, ci și coparticipanți im­plicați în mod decisiv: „Haidați sau haideți să horim cu toții!” și, într-adevăr toți cei de față începeau să cânte, cunoscând melodiile și versurile, iar spectacolul, ca atare, își atingea scopul, se împlinea.
Spre miezul nopții, caricaturistul Costel Pătrășcanu ne-a proiectat un spectacol de caricatură comen­tată, în explicitarea expoziției, ambele evenimente fiind de o intensă eleganță intelectuală.

Cea de-a doua zi a debutat cu prezentarea reușită a tânărului Năsui Denis Florin, despre meș­teșugul pieptarelor vișeuenești. Grupul Iza și formația Subcarpați au excelat apoi, împroprietărindu-se cu toată admirația spectatorilor, iar lumea s-a îmbulzit creând anvergura de spectacol autentic, specific acestor zile, de la marile festivaluri naționale. Ziua a mai fost înfrumusețată cu o expoziție de fotografii a dnei Mariana Scubli, cu diferite ateliere pentru copii, cu târgul expozanților meș­terilor populari locali și a fost îndulcită cu vin din belșug.

Cea de-a treia zi a debutat cu un recital dramatic și autoreflexiv despre lumea de azi, imaginat pe un subiect care avea în prim plan povestea lutului și a omului, prezentat de către artistul ceramist Daniel Leș, într-un dialog cu o muzică adecvată, cântată de către marii artiști băimăreni Maria Casandra Hauși și Adrian Naidin. Morala acestui moment deosebit a fost că „trebuie să revenim, în mod conștient, la autentic și la vernacular și că dacă vom cumpăra de la un țăran, îl vom ajuta să-și țină pruncul în școală, iar dacă ne îmbulzim la mall-uri, îi ajutăm pe patronii acestora să-și mai achi­zi­ționeze încă un yacht” (Daniel Leș).
În Maramureș, jocul este de-a-împreună, cu tot satul; noi nu batem cizma pe picior, fie și din simplul motiv că am purtat opinci, nu batem bătuta ca țiganii sau ungurii; noi ne veselim, căci jocul era cu lume multă, iar celelalte sunt simple născociri, „simple dansuri sportive” ale unor coregrafi nein­spirați, de aiurea, străini de spiritul maramureșean.  

„MândrIA maramureșeană” a fost moderată măiestru și inspirat de către jurnalista Ioana Mihalca, Anne Marie Hordău și Oana Font, care au reușit un trio de succes și de ținut minte! Cu alte cuvinte, ediția a VIII a a fost încă o ediție de colecție.