Mai putini bani in buzunarele germanilor

De la reunificarea Germaniei costul vietii a crescut mai mult decat veniturile, iar la bugetele familiale exista mai putini bani ca acum 15 ani, venitul pe familie neputand tine pasul, in ultimii 15 ani, cu evolutia preturilor, scrie Sueddeutsche Zeitung, citat de Rompres. Multe persoane din Germania au impresia ca le raman din ce in ce mai putini bani de cheltuiala in timp ce, pe de alta parte, concernurile fac profituri de miliarde de euro, iar sefii multor firme si-au marit de curand lefurile extrem de mult. 75 la suta din populatie ajunge la concluzia ca politicienii se ingrijesc prea putin ca in Germania treburile sa decurga echitabil. Este ceea ce arata cel putin sondajele, iar prin noile calcule ale Oficiului Federal de Statistica cetatenilor urmeaza sa li se confirme aceasta senzatie. Statisticienii de la Wiesbaden au constatat recent ca fiecare gospodarie privata dispunea in 2005 de o medie de 33.700 de euro net pe an. Acest lucru corespunde la un plus de aproximativ 30 de procente, comparativ cu cei 26.000 de euro acum 15 ani. Insa, „in mod real, dupa ce se scad cresterile de preturi pentru intretinere, bugetele familiale in 2005 au inregistrat cu doua procente mai putine venituri ca in 1991”, se spunea intr-o declaratie a oficiului federal mai sus amintit. Statisticienii au luat in calcul veniturile tuturor membrilor familiei, asadar, pe langa salariu si retributii, pensia, banii de somaj sau veniturile din inchirieri si capital. Motivul acestui minus la nivel de venit real se afla in cresterile moderate ale salariilor si retributiilor. Conform calculelor asociatiei WSI-Tarifarchiv, apropiata sindicatelor, veniturile brute tarifare au crescut in ultimii 15 ani cu 43 de procente. Dupa ce se scade inflatia rezulta doar un plus de 8,3 procente. Chiar si aceasta, este de parere Reinhard Bispinck, expert in materie de tarife al WSI, in cadrul fundatiei Hans Boeckler, indica ceva inca foarte pozitiv: retributiile tarifare sunt una, iar retributiile efectiv platite altceva. Deoarece ultimele au avut o tendinta descendenta, acest lucru se reflecta si in veniturile bugetelor familiale. Un purtator de cuvant al Oficiului Statistic Federal a adus drept un alt motiv al scaderii venitului real cresterea contributiilor sociale. Astfel, de exemplu, contributiile sociale ale patronatului si angajatilor au reprezentat impreuna in 1991 un total de 29,9 la suta din plata angajatilor. In 2005, aceasta valoare se afla la 32,8 procente. Faptul ca angajatii platesc din acesta cam jumatate face ca acest lucru sa se reflecte asupra venitului net. Din statistica oficiului federal reiese in mod evident cat de diferit a evoluat venitul net in functie de pozitia sociala a principalului contribuabil la venitul familiei. Conform acestor calcule, muncitorii si cei fara loc de munca inregistrau cele mai mici cresteri ale venitului net. La persoanele independente plusul inregistra, in schimb, cea mai mare valoare. Pentru expertul WSI pe probleme de venituri, Claus Schaefer, aceasta este o dovada ca distanta intre venituri in Germania ia amploare, iar prapastia intre bogati si saraci se deschide mai larg. Previziuni pentru 2007 Potrivit noilor date de la Institutul German pentru Analiza Ecomomica (DIW) zecimea superioara a gospodariilor germane dispune de aproximativ jumatate din averea privata, iar jumatatea inferioara de mai putin de patru procente. Potrivit opiniei lui Schaefer, cifrele de la oficiul federal arata ca „politica de redistribuire in ultimii 15 ani” nu a functionat. „Veniturile mari si profiturile firmelor au fost degrevate din punct de vedere financiar supraproportional, in timp ce gospodariile angajatilor au fost impovarate cu contributii sociale si in acelasi timp au fost nevoite sa se multumeasca cu mariri reduse ale tarifelor”. Aceasta metoda urma sa impulsioneze economia si sa produca locuri de munca. „Insa s-a produs tocmai contrariul”, afirma Schaefer. Hagen Lesch, expert in materie de tarife la Institutul German pentru Economie, apropiat patronatului, a respins aceasta acuzatie. In cazul cresterilor moderate ale tarifelor din ultimii ani trebuie avut in vedere ca, in contrabalans, timpii de lucru au scazut. In afara de acesta, tocmai in acest moment se vede ca retinerea la nivel de retributii si incentivele in materie de impozite au adus cate ceva pentru intreprinderi. „Acest lucru este demonstrat de cresterea locurilor de munca pentru care asigurarile sociale sunt obligatorii”, afirma Lesch. Momentan, exista multe motive sa credem ca si pe viitor veniturile reale nu vor merge in sus. In 2007, creste contributia la asigurarea de pensii, de la 19,5 la 19,9 procente. Cheltuielile pentru sanatate cresc, iar fiscul va taia in carne vie si mai tare la nivel de venituri neimpozabile (Sparerfreibetrag - urmeaza sa se reduca drastic din 2007 de la 1.370 la 750 de euro pentru persoane singure si de la 2.740 la 1.500 pentru cupluri, n.red.) si cheltuieli de deplasare (Pendlerpauschale). Sueddeutsche Zeitung