Maghiarii, Maramuresul si autonomia

Maghiarii din Maramures s-au ferit pana acum sa vorbeasca la modul concret despre subiectul legat de autonomia Tinutului Secuiesc. Felix Hupka, unul dintre liderii locali, „sparge gheata” si traseaza cateva dintre coordonatele acestei probleme. Zilele trecute a revenit in atentia publica subiectul legat de intentia liderilor maghiari de a organiza un referendum in Secuime pentru celebra, deja, tema a autonomiei. Va amintiti probabili ca ori de cate ori am abordat aceasta problema, liderii maghiarilor din judetul nostru au ezitat sa sustina concret un anumit punct de vedere. De aceasta data, Gazeta a reusit sa obtina declaratii la subiect in acest sens, si nu din partea unor politicieni. Felix Hupka este presedintele Asociatiei MADISZ Baia Sprie, dar si unul dintre liderii recunoscuti pe plan national, fiind vicepresedintele Uniunii Organizatiilor de Tineret Maghiare din Romania si vicepresedinte al Consiliului Tineretului Maghiar din Romania (CTMR). Cu atat mai mult cu cat a avut actiuni in Secuime, putem spune ca exista „ecouri” pe aceasta tema si din partea Maramuresului. „Sustinere exista” Marko Bela a anuntat de curand ca se bazeaza pe organizatiile de tineret pentru organizarea unui referendum in Secuime, iar Hupka a confirmat acest lucru: „referendum pe Secuime se poate face doar de acolo. Noi, pe Maramures, nu putem face mare lucru. Sustinere are, in sensul ca eu sunt vicepresedinte al CTMR. In vara am organizat o campanie de informare si constientizare a populatiei din Secuime in legatura cu ce inseamna autonomia de care se tot vorbeste atat. Oamenii au primit bine informarile noastre pentru ca toata lumea vorbeste despre autonomie, dar nimeni nu specifica ce inseamna. Am avut fluturasi atat in romana, cat si in maghiara. Daca ne uitam din punctul de vedere al romanilor, spun ca noi vrem autonomie etnica, pe cand se discuta totalmente despre altceva. Si noi am putea avea o autonomie culturala pe teritoriile acestea. CTMR sustine initiativa, participa la campania respectiva, la referendum, avand tineri acolo”. Autonomie economica si culturala Cu atat mai mult cu cat problemele din Secuime sunt interpretabile, Hupka subliniaza ca sustine in special demersurile ce tin de autonomia teritorial economica si culturala: „daca scrii ca Felix sustine autonomia, o sa-mi sara toata lumea-n cap. Nu sustinem ideile lui Marko Bela, pentru ca sunt alte pareri. Daca ei vroiau autonomie o aveau deja, dar, ma rog, asta-i politica lor de partid. Noi, ca ONG, n-avem cum sa-i influentam sau sa-i dirijam. E vorba de o autonomie teritorial economica ce ar fi benefica zonei respective (ca e una turistica si ar putea sa-si faca propriul lor buget si investitii). Sunt foarte multe exemple in Europa care functioneaza foarte bine, incepand de la italienii in Tirolul de Sud, la teritoriile autonome spaniole, pana in Finlanda, la laponi. Nimeni nu vrea sa traga o granita, nu vrea nimeni stat in stat, dar pozitiile sunt diferite. Ca daca unul zice asa, imediat, celalalt, ca sa castige capital electoral, spune ca intelege altfel. Cei mai importanti pasi ar fi din punct de vedere economic si cultural. Normal ca trebuie sa tii cont de anumite reguli. Probabil si in Constitutie s-ar putea lucra, ca deja din primul punct se spune ca suntem stat national, desi suntem o tara multinationala. Hai sa fim seriosi, s-o recunoastem ca daca avem atatea biserici, etnii, religii… de ce numai stat national. Nu cred ca deranjeaza pe nimeni… Oricum avem autonomia noastra, in sensul ca avem deja scrierea bilingva la orase, la institutii publice. Si, orasele si institutiile se si folosesc de ea pentru ca se lucreaza cu populatia maghiara sau germana. Atunci ce ar fi (sa fie stat multinational, n.red)? Ca doar si noi suntem platitori de impozite si taxe. Asa ca, de ce sa n-avem si noi o tablita sau o persoana care sa vorbeasca pe limba noastra in institutii (de ex. politie, judecatorie etc)? Multi pasi s-ar putea rezolva, de aceea ar fi necesara o autonomie culturala si teritorial economica. Si n-am putea arata cu degetul ca se iau fonduri din judetele Harghita si Covasna, sau nu se iau, sau ca se dau in plus. Astea nu se stiu clar. Cei care locuiesc acolo zic ca se iau, guvernantii spun ca, din contra, dau mai mult celor doua judete, ca bugetul este foarte slab”. Vom reveni. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro