Mafia de fier

Cel mai bogat clan din Moldova, asupra căruia planează suspiciuni şi acuze grave gen cerşetorie, trafic de persoane, proxenetism şi infracţiuni economice, a fost luat în vizorul procurorilor după un caz care a pornit din Baia Mare. O societate băimăreană a început un business profitabil şi evident ilegal cu firmele în cascadă, în spatele căruia se află celebra bulibaşă Ferdinand Stănescu. GAZETA de Maramureş vă prezintă mecanismul financiar care a adus prejudicii de sute de mii de euro statului în doar câteva luni.

Clanul Stănescu. Înainte de ‘89, era o simplă comunitate de romi care trăia în bordeie şi vindea butoaie. După ‘90, membrii clanului au schimbat bordeiele cu palatele grandioase, cu zeci de turnuleţe, maşini de lux şi şi-au împodobit pirandele cu salbe de aur. Ferdinand Stănescu a devenit cel mai bogat bulibaşă din Moldova şi, cu siguranţă, şi-ar fi găsit un loc important în Top 300.

Presa centrală a vorbit de suspiciuni grave, trafic de persoane, proxenetism, reţele de cerşetorie. Numai că, pe modelul „Al Capone”, bulibaşa şi acoliţii săi au ajuns în vizorul procurorilor nu pentru astfel de infracţiuni, ci pentru şmecherii economice.

Săptămâna trecută, procurorii DIICOT au efectuat 72 de percheziţii, 26 dintre acestea la sediile unor societăţi comerciale din municipiile Iaşi, Bucureşti, Bacău, Botoşani, Baia Mare, Vaslui şi Piteşti. În vizorul procurorilor a intrat un grup infracţional organizat, constituit din 40 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Liderii grupării au fost identificaţi ca fiind membri ai clanului “Stănescu“ din judeţul Iaşi. Povestea oficială, a procurorilor, preluată de toate posturile de ştiri, era scurtă: „Sub coordonarea acestora, membrii grupării au utilizat un număr de 26 de societăţi comerciale, pentru a obţine beneficii financiare substanţiale, prin crearea de circuite comerciale şi financiare fictive, având drept scop sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. Membrii grupării au încasat în această modalitate importante sume de bani de la adevăraţii beneficiari - societăţi comerciale care, în baza facturilor fictive de achiziţii, emise de firmele controlate de către învinuiţi, au dedus TVA şi micşorat profitul şi au virat în contul societăţilor „furnizoare” peste 10.000.000 lei. Sumele de bani erau retrase din conturi de către membrii grupării, în baza unor acte justificative false. Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este de peste 6.000.000 lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA”. Au urmat ridicări de persoane, de maşini, circ şi apoi s-a aşezat batista pe ţambal.

Mergând pe fir, GAZETA de Maramureş a descoperit povestea „reţelei Stănescu”. Baia Mare n-a reprezentat un simplu punct al reţelei, ci, mai mult, întreaga poveste a plecat de aici. Iar oamenii de afaceri băimăreni se pare că nu erau simpli „locotenenţi” ai bulibaşei, ci parteneri egali de afaceri ai acestuia.

Din datele noastre, mega-escrocheria s-a derulat într-un timp relativ scurt, din primăvara anului 2011, până în toamna aceluiaşi an. Iar scenariul a fost unul simplu şi avea ca nucleu o firmă băimăreană, cu acţionariat local, ce avea ca domeniu principal de activitate colectarea de fier vechi. Potrivit legii, firma colectoare trebuie să reţină şi să vireze cota de 16% reprezentând impozitul pe veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi altele asemenea. Ca să-şi mulţumească clienţii şi să nu mai vireze bani statului, firma     băimăreană ar fi apelat la serviciile întreprinderii Palas Mondial SRL, care furniza documente de provenienţă, respectiv facturi. Ciudat era că nu existau documente de transport legal şi corect întocmite şi toate cantităţile de fier vechi, mii de tone, erau „transportate” în Baia Mare cu aceeaşi maşină. Valoarea facturilor se cifra la sume uriaşe, câteva miliarde de bani vechi, iar plata se făcea într-un cont bancar al Palas Royal. Banii erau ridicaţi în aceeaşi zi. Pare-se că bulibaşa ar fi venit personal de câteva ori în Baia Mare pentru această tranzacţie. Stănescu şi patronul firmei băimărene plecau împreună la bancă şi ridicau banii, după care „grosul” se întorcea la patronul băimărean, iar bulibaşa îşi primea comisionul. Ca să ridice banii, Stănescu prezenta nişte borderouri de achiziţie de fier vechi.

Ca să aibă acoperire pentru marfa „vândută” în Baia Mare, Palas Royal lucra la rândul său cu o mulţime de firme, toate deţinute de cunoscuţi şi apropiaţi ai lui Stănescu. Şi aici erau întocmite facturi pentru servicii fictive, lipseau documentele de transport, erau plătite miliarde de lei vechi cu chitanţă fiscal, contrar dispoziţiilor legale. Cele mai multe dintre aceste firme din „planul III” erau firme “fantomă”, fără raportări depuse la finanţe. Povestea ar fi fost descoperită întâi de comisarii Gărzii Financiare Maramureş, care, mergând pe firul roşu al tranzacţiilor, au ajuns la Iaşi, iar de aici cercetările s-au ramificat în diferite judeţe din ţară. Se pare că, prejudiciul pentru şmecheria financiară din Baia Mare a fost stabilit la peste 100.000 euro.

Deocamdată, după percheziţiile de săptămâna trecută, au început confiscările. „Prada” procurorilor e importantă: 15 autoturisme de lux, peste 60 mii lei, bijuterii şi cinci pistoale cu gaze şi bile. Oamenii legii au pus sechestru doar pe conturile bancare, nu şi pe palatele rromilor din Ciurea şi Grajduri, din cauza că acestea au fost ridicate fără autorizaţie. Şase persoane au fost reţinute, toate din judeţul Iaşi, iar 14 au primit interdicţia de a părăsi localitatea. Procurorii spun că acesta e doar începutul.

Cine e Ferdinand Stănescu?

Are palate împodobite cu kilograme de aur, mai multe maşini luxoase şi o reşedinţă cu jacuzzi, porţi de lemn în stil maramureşean sau trofee de vânătoare agăţate pe pereţi. Averea bulibaşei din comuna Grajduri, judeţul Iaşi, este estimată de ziariştii de la Vertical News la nu mai puţin de 7 milioane de euro.

Bulibaşa Ferdinand Stănescu se clasează pe locul trei în topul celor mai avuţi ţigani din România şi pe locul întâi în zona Moldovei.

Lanţul, Diamantul şi Ferma

Potrivit presei ieşene, cu ajutorul a 3 contabile cu experienţă, suspecţii din clanul Stănescu au deschis 14 firme, printre care Palas Mondial, Alpacino sau Pantera Impex. Firmele nu erau pe numele principalilor suspecţi, ci pe ale unor rude îndepărtate sau ale vecinilor. Capii afacerii prin care s-au strâns astfel de averi fabuloase sunt supranumiţi Lanţul, Diamantul şi Ferma.