Mafia de cariera

* Mafia balastrului fura, la propriu, pamantul Maramuresului. * Zeci de insulite din albia raurilor si zeci de dealuri dispar anual, „mancate” de cupele escavatoare * Legal, in Maramures functioneaza aproape 70 de balastiere si cariere de piatra. * Numai ca, numarul celor care functioneaza ilegal este aproape la fel de mare * Mafia balastrului fura Statul de doua ori: exploatand ilegal si facand evaziune fiscala * Cum redeventele se platesc in functie de cantitatea exploatata, cele mai mari cantitati nu se trec in documente * Mai mult, masinile care transporta balastru ori piatra distrug drumurile publice si casele oamenilor. Mafia balastrului fura, la propriu, Maramuresul. O mana de smecheri au pus stapanire pe albiile raurilor si dealurile judetului, exploatandu-le dupa bunul plac. In ultimii ani, zeci de insulite din albiile raurilor si zeci de dealuri au fost “ciuntate” de cupele flamande ale escavatoarelor. Si, de multe ori, Statul nu s-a ales cu nimic. Exploatarea si comercializarea ba-lastrului, pietrisului, nisipului sau a rocilor ornamentale ori de constructie a dezvoltat o adevarata caracatita in care se scurg anual milioane de Euro, la negru. Cladite in mare parte pe evaziune fiscala si incalcarea legii, afacerile cu pamantul tarii au imbogatit doar o mana de smecheri. Aritmetica business-ului e simpla: investitiile in documentatii se ridica undeva la 5.000 de lei, suma in care intra avizele de mediu valabile pe 10 ani, permisele de exploatare valabile pe 1 an si proiectul. Ulterior, firma care exploateaza balastru ori piatra trebuie sa plateasca o redeventa Directiei Apelor Somes -Tisa: „2% pentru carbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu si roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pamanturi rare si disperse, pietre pretioase si semipretioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape terapeutice, ape termominerale, ape geotermale si gazele care le insotesc, gaze necombustibile, namoluri si turbe terapeutice; o cota de 6% pentru substante nemetalifere; o cota de 6% pentru roci utile, cu exceptia rocilor ornamentale, la care cota este de 10%; o cota de 8% pentru saruri haloide”. Practic, sunt doua tipuri de taxe: pentru activitatea de exploatare (taxa prospectiuni explorare sau exploatare – 25 mii lei pe km patrat, se plateste o singura data pe an la eliberarea permisului de exploatare) si redeventa miniera ( in functie de cantitatea de substanta – 0,4 euro/mc in cazul nisi-pului si pietrisului). Numai ca, de cele mai multe ori, nici macar “legalii”, adica cei care obtin avizele, nu respecta legea. Pentru a scapa de redevente si taxe, vand balastru fara acte. Numai ca, acesta e cel mai “feri-cit” caz de ilegalitate in domeniu. Pentru ca, cei mai multi smecheri ai balastrului nu se obosesesc nici macar sa-si obtina avizele. Singura autoritate din Romania acreditata sa acorde permise si licente de exploatare este Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM). Aceste documente se elibereaza pe o perioada de un an. Pe hartie, in Maramures functioneaza in prezent circa 70 de balastiere si cariere. Practic insa, numarul lor este mult mai mare. Pe lege, ilegalistii ar putea ajunge la inchisoare pentru doi ani. Numai ca portitele legislative si autoritatile “blande” ii salveaza. Cei mai multi dintre exploatatorii ilegali scapa de obicei doar cu amenzi si avertismente. Atributiile de control in acest domeniu sunt impartite. Calin Crisan, comisarul sef al Comisariatului Judetean Maramures din cadrul Garzii Nationale de Mediu, spune ca: „Garda verifica pe linie de salubrizare, de reglementare, respectiv autorizatiile pe mediu si ape si daca a fost platit Fondul de Mediu. Tot ce inseamna permis, licenta de exploatare este treaba ANRM. Si tot ce inseamna facturare, redeventa miniera sau contravaloare agregat minier este treaba Apelor Romane”. Crisan spune ca dife-rentele de termene dintre valabilitatea autorizatiei de mediu (10 ani) si a permisului de exploatare (1 an) lasa o portita ilegalistilor: „de exemplu, cineva poate obtine si autorizatia si permisul in 2007. In 2008, nu-si innoieste permisul, dar autorizatia e inca valabila, si nu poate fi amendat de catre noi”. Exista insa si reversul. Multi dintre cei care exploateaza balastru, nu se mai sinchisesc sa obtina avizele de mediu. La ultimele controale in domeniu, in 2008, au fost amendate cinci firme: Grecu Prod COM Borsa –cu 15.000 lei, Lescaci Com cu 60.000 lei – Viseu, Coposciuc Com Petrova, M Barsan Trans 60.000 lei si Castrum Corporatin 60.000. Mare parte dintre acestea isi desfasoara si azi activitatea si chiar au permise de la ANRM. Numai ca nimeni nu a mai verificat de doi ani daca au obtinut si autorizatiile de mediu. De cealalta parte, ANRM ar trebui sa verifice daca permisele de exploatare sunt valabile. Numai ca, nici aceasta institutie nu a dat sanctiuni anul acesta. In 2009 a fost sesizata Politia Economica in legatura cu 7 cazuri de exploatare ilegala din Maramures si Satu Mare. Am incercat sa aflam si numele celor amendati si cuantumul amenzilor, dar am aflat cu surprindere de la ANRM ca raportul e… secret. Asta desi cuantumul amenzilor e stabilit de lege si desi ANRM e institutie publica. Deh, probabil ilegalistii trebuie protejati de eventuale neplaceri. Ba mai mult, neoficial, institutiile in domeniu spun ca nu functioneaza toate societatile care au obtinut licente de exploatare pentru ca nu e piata. Asta desi, anul trecut, tot oficial functionau in jur de 200 de balastiere si cariere. Desi e adevarat ca piata s-a contractat din cauza crizei economice, numarul balastierelor care functioneaza, legal sau nu, a ramas tot mare. Daca ANRM n-are exemple, le dam noi exemple. Petrova. Aici balastierele au gene-rat conflicte de ani buni. Primarul Ioan Petrovai spune ca in comuna pe care o conduce functioneaza doua balastiere, numai ca pe lista de permise active a ANRM nu apare niciuna: „una autorizata tot si mai este una care nu e autorizata. Anul trecut n-au avut autorizatii, dar si-o innoiesc. Acum balastiera e ocupata de ei, nu lasa pe altii sa lucreze. Aici o masina de piatra de 16 tone, 250 de lei”. Cunoscatorii spun insa ca putine firme elibereaza documente pentru piatra, nisipul ori balastrul vandut: „Nu taie niciodata facturi. Nu taie nimic nimeni. Normal ar trebui avize sau bon de transport, dar nu este. Ei platesc redevente in functie de cantitate, dar nu stiu cum platesc, probabil de comun acord, cu Apele Romane, ca bonuri nu taie”. Ulmeni. Si aici, pe malul Somesului functioneaza de ani buni o balastiera. Dar nici ea nu apare pe lista avizelor de exploatare valabile de la ANRM. La Sapanta, cariera de ande-zit de la Arsita a generat un scandal monstru zilele trecute, in care este implicat un satean plecat la munca in strainatate, un consilier local si un preot. Numai ca, si in zona, pare-se ca exista doua cariere: una autorizata si legala, cealalta nu. In ultima vreme, pentru a scapa de taxe, baietii destepti au descoperit inca o portita legislativa: amenajarile piscicole. Pe apele Maramuresului apar tot mai multe iazuri piscicole. Pe hartie, scopul declarat al proprietarilor este pescuitul. De fapt insa, pot exploata, fara avize, taxe si redevente, pietrisul din zona. Pentru acestea e nevoie doar de un permis de exploatare, 5 lei/mc. Dar, in multe cazuri, sub masca iazurilor piscicole se acund tot balastiere. Acestea nu sunt insa singurele cazuri de fentare a legii. Autoritatea administratiei publice locale are dreptul prin lege la 5000 de mc anual pentru care nu se plateste redeventa miniera, ci doar o auto-rizatie de ape. Dar putini primari beneficiaza de aceasta facilitate, si, mult mai putini dintre norocosi platesc un act de reglementare. De fapt, primariile care au in ograda lor zone propice unor balastiere ori cariere ar putea obtine anual milioane de lei din exploatare, sau, macar, printr-un parteneriat public privat ar putea obtine gratuit piatra necesara repararii ulitelor. Dar, cei mai multi primari cumpara aceste materiale, la preturi de piata, de la firmele care lucreaza in ograda lor. Tot potrivit legii, autoritatile publice locale trebuie sa reglementeze si chiar sa interzica accesul unor anumite tipuri de autovehicule care creeaza disconfort in spatiile destinate locuintelor, tratamentului, o-dihnei, recreerii ori agrementului. Numai ca nici aceasta prevedere nu este respectata. Plangerile cauzate de zgomotul si problemele create de masinile care transporta balastru curg cu duiumul. De exemplu, la Miresu Mare localnicii se plang ca masinile rup drumul si le crapa casele fara ca cineva sa ia vreo masura. Avize suspecte Una dintre cele mai nou infiintate cariere se afla in zona Cavnic. Perimetrul are toate avizele necesare functionarii, dar comisarul sef Calin Crisan spune ca: „Eu am facut mare scandal pe tema asta, eu nu admit ca acea cariera a putut fi exploatata langa iazul de decantare pentru ca perimetru de exploatare final care este dat prin permisul de exploatare sau licenta se termina la 12 metri de santul perimetral laturii vestice a iazului de decenatare. Eu nu stiu daca acei 12 metri reprezinta un pilier, un loc care sustine lucrarea, ca un sprijin, nu stiu daca este suficient sa mentina greutatea iazului. In ‘72 sau ‘73 cand a fost abandonat, motivul pentru abandonarea iazului a fost miscarea terenului. El cum este intins pe tot dealul este datorita miscarii tectonice. Dar cine l-a vazut in ‘72 si azi in 2010, iti dai seama ce miscare a avut corpul iazului». Autorizatii Conform datelor de la ANRM, detin permise de exploatare urmatoarele societati : Stone Munt SRL – la Obcina Taului, Hidrocontructia, pentru nisip si pietris la Lucacesti ; Chilia SRL la Gardani, Iulia Boss SRL pentru andezit la Talna Mare ; M- Barsan Trans la Stramtura ; SIM-COOP SRL la confluenta Tisei cu Iza, Trans Maris MWM la Viseu, Silex SRL la Lucacesti, Truck Construct la Pribilesti, Servjair SRL la Borsa, Vivat SRL in zona Borcut, Nis Criluc la Gardani, Balastiera Lapusana SRL la Recea, Iza Nord Sud SRL la Nanesti, M-Barsan Trans la Barsana, Law SRL la Teceu, Agifco la Coltirea, Lup Trif Construct SRL, Nord Com Forest la Repedea, Grecu Prod SRL la Borsa, m- Barsan Trans la Oncesti, Salut SRL lA Cicarlau, Consiliul Local Calinesti la Valeni, Truck Sped la Sarbi, Piatra Rosie SRL la Surdesti, CMC SRL pe Somes, Magura si Valea Berdo, Prima Construct SRL la Salsig si Mires, KWS SRL la Sesuri, John Transport Iza Dragomiresti la Rozavlea, Explorer Isor SRL la Seini, N.A.P. Construcciones la Mires, Drumcons la Valea Prelucilor, Visdan la Viseu, Ion Dani Craiu SRL la Vadu Izei, Lismar la Remeti, Re-conf-met la Sipot, Sapanta, Construct Continental, Laurentiu H SRL la Seini, Navocsur Impes la Valea Varatecului, Pompieru SRL la Seini, Gricon SRL, Begu Trans SRL la Ardusat si Coltirea, Vlataceasca la Valea Cufoii, UKE SRL la Sarasau, Conrep la Viseu, Vanta Ady Marius la Mires, Tautii-Iuga SNC, Silex SRL, Beny Eryk la Bozanta, Inserv la Coltirea, Mineral COM SRL la Dealul Ses, Nis Griluc la Gardani, Nolan Trans la Ruscova, B.K.T. Forest la Chelemen, Stone Invest la Trestia, Auto Agremar la Lapus, M.D.I. Rodnei la Coltirea, Builder la Moisei, Ifmar la Ardusat, Euro Cariera SRL, Farcau la Repedea, Petro Expert la Barsana si Castrurom la Socolau. Deputatul si balastrul Afacerea balastierelor si carierelor a atras si atentia unor potentati ai zilei. De exemplu, firma deputatului Gheorghe Zoicas doreste sa deschida o astfel de exploatare in zona Cicarlau. « Intamplator », in urma cu cateva luni, adica pe cand pregatea afacerea, deputatul a inaintat un amendament prin care cerea bani pentru modernizarea unui drum. Drum care, «intamplator» duce spre exploatarea lui. Nu-i asa ca ar merge aici argumentul cu interesul public? Ioana LUCACEL Mircea CRISAN ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro