Mafia & CO, o balanþã mereu activã

ÃŽntr-un crescendo sângeros, ofensiva ”ÃŽncasãri anuale brute ale criminalitãþii mafiote în Italia de 100 de miliarde de euro pe an” suscitã tot mai multã îngrijorare. Potrivit lui Pierluigi Vigna, procurorul naþional anti-mafia, ”problema cea mai mare este cea a criminalitãþii economice”. Vigna a explicat cã cifra de afaceri de 100 miliarde de euro provine numai din unele sectoare, precum cel al drogurilor, contractelor publice, armelor ºi prostituþiei. „Viitorul obiectiv al criminalitãþii organizate este de rãsturnare a regulilor pieþei. Concret, în unele zone se vând numai unele produse ale anumitor mãrci. Toate celelalte sunt excluse. Dacã economia realã ajunge pe mâini criminale este clar cã nu mai existã un parcurs spre democraþie”, a avertizat Vigna. Ce se impune? O denunþare puternicã a activitãþilor tipice în care se implicã mafia (ciment, cariere, hypermarket-uri), contracararea concertatã a celei mai mari ofensive strategice a mafiilor (care a deturnat încrederea cetãþenilor de la instituþii, spre mafii). Evoluþia afacerilor mafiote De la întreprinderea mafiotã simplã s-a ajuns la o mafie care încearcã sã-ºi plaseze oamenii în consiliile de administraþie ale unor companii. ÃŽn acest fel, mafia reuºeºte sã se insinueze în economia legalã ºi realizeazã trei obiective: achiziþioneazã know-how-ul tehnic al întreprinderii, se propune ca agent normal pe piaþã ºi reuºeºte sã recicleze banii murdari. Vigna spune cã economia sicilianã este sufocatã de activitãþile ilicite ale Cosa Nostra, îndeosebi gestionarea contractelor publice ºi racket, rãspândite capilar. Extorcãrile nu servesc numai la a încasa bani, mafia încercând sã creeze o crizã de lichiditãþi întreprinderilor extorcate pentru a-ºi asuma apoi rolul de creditor-cãmãtar ºi, în cele din urmã, pentru a prelua întreprinderea respectivã. Pe baza analizelor Biroului de Studii al CIA, traficul cu droguri este cuantificat la 1.000 de miliarde de dolari pe an, deºeurile toxice ating 10-12 miliarde de dolari, iar traficul cu fiinþe umane, 7 miliarde de dolari pe an. Europol a semnalat cã se înregistreazã o creºtere a criminalitãþii în UE, cauzatã ºi de interrelaþiile cu celelalte mafii. ÃŽn ceea ce priveºte Ca-morra (mafia napoletanã), s-a asistat întotdeauna la o descompunere în diferite clanuri, s-au format diferite alianþe (faimoasã este cea din Secondigliano) care ulterior s-au scindat ºi fracþionat. Camorra este mai diversificatã pe pieþele criminale (de la loteria clandestinã la trafic de droguri, contrabandã, extorcare) ºi are un spirit întreprinzãtor mai pronunþat. ÃŽn schimb, Cosa Nostra (mafia sicilianã - cu un câºtig brut anual estimat la 100 miliarde de euro!) are o structurã mai ierarhizatã, practicã extorcarea ºi camãta, activitãþi care erau interzise oamenilor de onoare. Registrul-mercurial Cifra de afaceri gestionate de mafie este relevatã ºi de Registrul-mercurial gãsit de Grupul Operativ Special în locuinþa lui Giuseppe Di Fiore, arestat în cadrul unei operaþiuni soldate cu încarcerarea a 50 de postini (poºtaºi) ai mafiotului corleonez Bernardo Provenzano (72 de ani - dintre care 41 petrecuþi ascunzându-se de justiþie). Poºtaºii, însoþitorii ºi simplii soldaþi din Bagheria (Sicilia, la 15 Km de Palermo) ai boss-ului Provenzano, au un ”salariu” de 4.000 de euro. Mafioþii de rang superior aflaþi în închisoare au la dispoziþie 5.000 de euro lunar. Anchetatorii continuã sã examineze agenda în care au fost notate încasãrile ºi cheltuielile clanului mafiot din Bagheria. Giuseppe Di Fiore a fost arestat în 1998, în cadrul operaþiunii „Marele Orient”, dar a fost absolvit de acuzaþia de a-l favoriza pe Provenzano. Registrul-Mercurial este limitat în timp ºi consemneazã firme care plãtesc taxã de protecþie ºi numele grupãrii mafiote cãreia i se varsã sume de bani. Potrivit lui Maurizio De Lucia, procuror în cadrul Direcþiei Anti-mafia, ”taxa de protecþie este plãtitã de toþi. Ceea ce rezultã, dovedeºte cã este necesarã o vigilenþã sporitã nu numai privind Palermo, ci ºi centrele productive (hinterland). Registrul în care au fost notate încasãrile ºi cheltuielile clanurilor mafiote, gãsit în casa lui Di Fiore, confirmã încã o datã faptul cã familiile mafiote supravieþuiesc datoritã taxei de protecþie.” Acest lucru a fost confirmat ºi de Michele Prestipino, celãlalt procuror din cadrul Direcþiei, care a putut constata cã: ”nu existã domeniu de activitate, mic sau mare, privat sau public, care sã scape impunerii de taxe în favoarea Cosa Nostra”. Capo di tutti i capi Organizaþia lui Provenzano se bazeazã pe douã elemente fundamentale. Primul este ceea ce procurorul Pietro Grasso a definit ”Ministerul Poºtelor ºi Telecomunicaþiilor” al capilor mafioþi, care foloseºte un mijloc arhaic, dar foarte eficient, precum ”bileþelele” prin care împarte ordine, fixeazã întâlniri, distribuie contracte, orienteazã sensibilitãþile politice ale clanurilor, reuºeºte chiar sã comande specialitãþile gastronomice dupã care se dau în vânt capii. Aceastã reþea de conexiuni s-a dovedit mult mai extinsã decât se imagina ºi cuprinde o micã armatã de ”poºtaºi” de absolutã încredere, care merg pe trasee sinuoase (de la Modena la Vittoria, de la Agrigento la Caltanissetta) pentru a preda bileþelele închise cu bandã adezivã. Carabinierii au reconstruit 29 de cãlãtorii ale unor emisari care se deplasau de la Palermo la Vittoria (la peste 200 de km distanþã!), pentru a transmite mesajele de rãspuns adresate celui numit ”capo di tutti i capi”. Puþini poºtaºi se cunosc între ei, deoarece ”naºul” are grijã sã introducã periodic noi ”filtre” între el ºi persoanele ce fac serviciul de livrare a mesajelor. Nimeni nu ºtia unde se producea întâlnirea cu Provenzano, nici mãcar Antonino Giuffré, unul dintre cei mai influenþi locotenenþi ai sãi, care a decis sã colaboreze cu justiþia. Toate mãsurile de ”observare” ºi echipamentele cele mai sofisticate s-au dovedit ineficiente. Naºul avea o metodã foarte simplã de a dezactiva serviciile de interceptare. Le recomanda tuturor interlocutorilor cea mai mare prudenþã în deplasãri ºi adoptarea unei abilitãþi care sã înºele chiar ºi interceptãrile prin satelit. ÃŽn mâinile magistraþilor a ajuns un bilet scris de Pasquale Badami, care a deschis o spiralã în verigile precauþiilor ºi neîncrederii. ”Din pãcate, atât eu cât ºi prietenii mei avem certitudinea cã suntem controlaþi ºi spionaþi de zbiri, deoarece în maºini ºi în alte locuri am gãsit microfoane ºi detectori prin sastelit”, a scris Badami. Nici un echipament electronic ultrasofisticat nu a reuºit sã pãtrundã în pãienjeniºul de comunicare al lui Provenzano. Coji de lãmâie Alt punct de forþã al îndelungatei perioade în care a fost cãutat Provenzano s-a aflat într-o reþea paralelã de ”cârtiþe” ºi sensori ambientali de care dispunea, tot atât de extinsã cât clanul poºtaºilor. Reþeaua capilarã de informatori se întindea în cele mai disparate medii. Unul dintre biletele destinate lui Provenzano a fost scris pe computerul aflat într-un birou al Secþiei de Epurare a Apei Potabile din Villafrati (pe PC s-a gãsit chiar o listã de candidaþi la alegerile locale ºi voturile obþinute de aceºtia). Un alt computer al Primãriei din Casteldaccia a ajuns în colimatorul anchetei. Din interceptãri a rezultat cã Provenzano îºi folosea oamenii pentru a-ºi satisface cele mai ciudate dorinþe. De exemplu, în bileþelele pe care ºeful mafiot le trimitea lui Angelo Tolentino ºi Antonino Episcopo, arestaþi în cursul raziei, printre cele mai stranii cereri s-a numãrat o comandã de... coji de lãmâie pentru hrana animalelor! Cei doi nu au fost uimiþi de cerere, ci ºi-au pus problema cum sã satisfacã dorinþa ºefului ºi sã trimitã ”unchiului Binu” camionul cu coji de lãmâie. Toate datele duceau la ipoteza cã Provenzano, ca acoperire, ar fi putut face pe crescãtorul de animale, departe de oraº. Anchetatorii au mai presupus cã acesta, ºtiind cã bileþelele ar fi putut fi interceptate, a decis sã introducã fraze sau cereri ”instrumentale” pentru a deruta poliþia ºi carabinierii. Cei doi mafioþi nu au trimis încãrcãtura cu lãmâi, de teama arestãrii. ROMPRES