Mafia balastului

Una dintre cele mai manoase surse de venit este exploatarea si comercializarea balastului, pietrisului sau a rocilor ornamentale si de constructie. Banii adusi de aceasta bransa sunt, de foarte multe ori, iliciti. Evaziunea fiscala si incalcarea legislatiei nu par a deranja prea mult autoritatile. In acest timp, o serie de „intreprinzatori” prospera. Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM), este singura autoritate din Romania acreditata in a acorda permise si licente pentru exploatarea tuturor zacamintelor subsolului, categorie in care intra si balastul si nisipul raurilor, ori piatra carierelor. Cei care nu detin aprobarea ANRM, dar exploateaza aceasta categorie de materiale de constructie, sunt pasibili de inchisoare, dar nimeni nu se oboseste sa-i traga la raspundere. Legalii Desi in Maramures exista o multime de balastiere si cariere, parte a acestora lucreaza in afara legii. Astfel, conform ANRM, in acest moment, in nordul judetului exista permise active de exploatare a nisipului si pietrisului doar pentru urmatoarele firme si perimetre de exploatare: SC M-Barsan Trans SRL Barsana (pentru depozitul de balast de pe raul Iza), Consim SA Sighetu Marmatiei (pentru balastiera Sarasau-raul Tisa), Sim-Coop SRL Sighetu Marmatiei (pentru depozitul de la confluenta Iza-Tisa), SC Drumuri si Poduri SA, Grecu Prod SRL Borsa si Trans-Maris SRL Viseu de Jos - ultimele, pentru trei balastiere de pe raul Viseu. In domeniul rocilor de constructie, ANRM a acordat permise pentru exploatarea andezitului ornamental si industrial doar societatilor SC Oros Granit SRL Huta Certeze (cariera Stancile Pintiutii), Navocsur Impex Rona de Sus (cariera Valea Varatecului), ambele de pe raza comunei Budesti, CMC SRL Carbunari (Magura Remeti), Consiliului Local Sapanta (cariera Apa Rosie de pe raza comunei), iar pentru riolit, firmei SC Nord Conforest SA Cluj (cariera Socolau-Poienile de sub Munte). Din aceste date oficiale, rezulta ca restul exploatarilor de balast si piatra de pe raza Maramuresului istoric functioneaza in ilegalitate. Conform legii, toate zacamintele minerale de orice fel sunt proprietatea statului roman. Deci, exploatarea acestora fara plata redeventei sau concesiunii catre stat se numeste furt. Ilegalii Pentru ca autoritatile locale par a fi contaminate cu orbul gainilor, le prezentam cateva puncte in care functioneaza balastiere ce nu detin aprobarea ANRM: pe raul Tisa sunt doua exploatari de balast pe raza comunei Remeti (una la intrare, al carei depozit se afla chiar langa sosea, iar cealalta la Teceu Mic), trei exploatari la Sighetu Marmatiei (doua in zona Podului Istoric, si una la Teplita). Alte exploatari functioneaza pe raul Viseu (la Valea Viseului si Petrova-Leordina), pe Iza (unde exista exploatari permanente sau sporadice in mai multe puncte), Mara si Ruscova. De asemenea, avem informatii despre existenta unor cariere exploatate fara licenta activa: pentru andezite (la Remeti-Peres, Runcu, Baia Borsa etc.), pentru calcare (la Valea Cailor-Borsa, Sacel, Viseu de Sus etc.), pentru gresii (la Borsa, Bistra etc.)… Alti posesori de licenta Pentru restul resurselor minerale, ANRM a aprobat pe raza Maramuresului istoric urmatoarele licente de exploatare: apele minerale au fost concesionate firmei RAMIN Bucuresti (pentru sursele de la Borsa Vinisoru), argile comune in favoarea Consim SA Sighet (pentru zacamantul de la Craciunesti), iar zacamintele de petrol de la Sacel si Salistea de Sus, societatii PETROM Bucuresti. In nordul judetului mai exista o singura licenta de explorare, acordata firmei SAMAX Romania SRL din Bucuresti (pentru minereurile auroargintifere de la Budesti Jereapan, care au fost exploatate intens pana in anul 1950). Profit la negru Din comercializarea balastului, cei care lucreaza fara forme legale incaseaza sume deloc de neglijat: o incarcatura de balast sau nisip este platita cu 2-4 milioane de lei, iar o tona de andezit cu circa 1 milion de lei. Intr-o singura luna de vara, o balastiera ilegala plasata strategic, in apropierea Sighetului, poate vinde marfa in valoare de 1-2 miliarde de lei. Bani negri, pentru zile albe. Toate acestea, sub ochii ingaduitori ai autoritatilor carora nu pare sa le pese, desi ANMR si bugetul de stat sunt private de sume imense. Vizavi de acest aspect, Alexa Bout (sef sistem hidroenergetic Tisa), a declarat: „din datele noastre, au aprobare de la Gospodarirea Apelor balastierele situate pe raul Tisa de la Teceu Mic, Sarasau (doua perimetre), Sighetu Marmatiei (firmele Sim-Coop SRL, Fodoruti SRL si o lucrare de decolmatare in amonte de Podul Istoric, executata de Sebimarc SRL Calinesti), si la Teplita (tot Sebimarc). Toti acestia au autorizatie de exploatare, si ANMR a vizat (sau este in curs de vizare) permise de exploatare. Doar la Valea Viseului avem informatii ca ar exista o exploatare de balast la negru”. Politia de Frontiera, de la care am solicitat relatii (pe Tisa nu se poate exploata balastul fara autorizatia lor), nu ne-a remis nici o informatie utila pana la inchiderea editiei. Punctul de vedere oficial al autoritatilor insarcinate cu pedepsirea infractiunilor este ca, pana in acest moment, nici un exploatator ilegal de piatra sau nisip nu a fost acuzat de ilegalitati, cu exceptia unor carutasi amarati, care au carat si ei cate un metru cub de nisip. Tragand linie, rezulta ca: mare parte a balastierelor functioneaza „legal”, dar fara avizul ANMR; este cunoscuta oficial existenta unei balastiere ilegale la Valea Viseului; ca nimeni nu are cunostinta despre existenta unei alte balastiere clandestine la Remeti. De la firmele de constructii, cele care utilizeaza produsul balastierelor, am aflat ca, in acest moment, pe raul Viseu nu functioneaza nici o balastiera, desi exista permise active de exploatare. Deci, tot greul cade pe raul Tisa, care este supraexploatat. Practic, intreg Maramuresul istoric se aprovizioneaza cu nisip si pietrisul provenit din albia acestui rau. Ilegalitati comise Cu titlul de informatii neoficiale, am mai aflat ca balastierele comit multe ilegalitati (cele mai frecvente fiind nerespectarea perimetrelor aprobate, evaziunea fiscala - prin nedeclararea cantitatilor reale exploatate si comercializate), si ca cel care ar tine „spatele” intregii afaceri, ar fi directorul adjunct al SGA Somes-Tisa Cluj Napoca, Radu Flavius. Democrata chestie, nu? O alta masura frecventa de eludare a legii este obtinerea unor lucrari de decolmatare a albiei raurilor, acest tertip fiind apoi folosit la exploatarea unor mari cantitati de balast, care este comercializat fara control. Vom reveni. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro