Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Mă tot mir / Who the fuck is Bob?
Cică nevasta lui B.B.King, croită după modelul „Big Mama”, s-a gândit să-i facă o surpriză marelui chitarist şi şi-a tatuat câte un B imens pe fiecare fesă. La întoarcerea acasă a lui B.B.King, după un concert, nevastă-sa şi-a dat jos chiloţii tip paraşută şi i-a arătat surpriza. B.B.King s-a uitat la grozăvie, a cugetat vreo câteva secunde, după care, puţin contrariat, a întrebat: „Who the fuck is Bob?”
De ceva vreme mă macină întrebarea asta şi pe mine, cu toate că n-are legătură cu marele blues-man, ci cu un trepăduş cu creier mic, cam cât un bob de mac. Şi fără circumvoluţiuni, că astea nici nu mai au loc să încapă pe o suprafaţă aşa de mică. Creier mic, dar omul se crede mare. De aia se laudă prin urbe că, pentru a fi el menţinut în funcţie, au sunat de la Bucureşti tocmai Victor Ponta şi Crin Antonescu. E drept că lauda asta de copil subnutrit, hrănit zilnic doar cu un bob de orez, era scăpată pe gura păcătosului înainte de a se sparge USL. Acuma sunt puţin contrariat: a cui intervenţie rămâne valabilă, a lui Ponta sau a lui Antonescu? Teoretic a lui Ponta, numai că oamenii de la PSD au refuzat să-l primească pe neica-nimeni în partid, pe considerentul că un bob aşa de mic nu-i ajută cu nimic.
Le-or fi trebuind şi celor din PSD vreun bob de ceva, dar nu orice fel de bob, că-i mare diferenţa dintre un bob de muştar şi un bob de cafea. Mai există şi categoria bobului expirat de prea mult stat în cămara altui partid. Şi ăsta ar putea fi un motiv pentru ca bobul respectiv să fie aruncat la rebuturi de ceteciştii actualei puteri.
Până una-alta, trepăduşul practică bob-ul politic, adică se tot duce, cu mare viteză, pe o pârtie îngustă, tot mai jos şi mai jos, chiar dacă nu mai avem zăpadă. Dacă aş fi stat un bob zăbavă să cuget mai mult, poate că aş fi pus nişte întrebări legate de reparaţiile maşinii personale pe banii instituţiei, de o mobilă de bucătărie roşie, că tot voia să se cuibărească în PSD, de nişte amplificatoare cumpărate pe bani grei de instituţie, arse pe la cântări de progenitura respectivului, care-i un fel de Bob Dylan, dar avem timp destul să revenim asupra subiectelor. Duminica trecută, după ce a ascultat câteva povestioare despre cum se evaporă un bob de rouă, un fost ministru maramureşean m-a întrebat cu seninătate: Who the fuck is Bob? Da’ chiar aşa...