Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Ne-am pricopsit cu încă o vizită oficială la nivel foarte înalt, ca să poată băga de samă şi Marele Mut ce se întâmplă. În speţă, ne-a vizitat Macron, prezidentul franţujilor, adică nu pe noi ne-a vizitat, că la mine n-a venit şi nici la alţii, că m-am interesat, da’ aşa se zice. L-a vizitat pe Johannis, care, după ce l-a salutat cu tradiţionalul soaie le bienvenu on Rumani, mesio le prezido, l-a dus să halească ceva tradiţional, ca să-i arate cum stă treaba cu lospitalite rumen.
Chestia asta cu băgatul sarmalelor la întuneric nu-i aşa de simplă, că-i zice dejun de lucru sau ceva asemănător. Adică ăia doi nu mâncă şi nu beu aşa de-a-mpoarca, ei lucrează în vremea asta. Apoi nemţul l-o dus pe Macron la Muzeul Sătulului, unde franţuzului i-o plăcut a mai mult biserica de lemn, care-i din Maramureş, din cauză că o crezut că-i ceva egliz în miniatură, ei neavând aşa ceva.
Franţuzul s-o întâlnit apoi cu Tudose, omul-tubercul-premier, care i-o dat cadou lui Macron o crenguţă din stejarul pe care l-o plantat generalul Berthelot la Iaşi, în 1924, ca s-o poarte pondon tut la dure de sa vizit don notrî pei. Femeia lu’ Macron şi muierea neamţului nost s-o dus să mânce ceva buruieni la o crâşmă de fiţe şi apoi gata, franţuzul şi prima lui doamnă s-o dus acasă, poate pentru că îl aşteaptă acolo a doua doamnă, a treia, câte o fi având şi el, amărâtul.
No, acuma trecem la partea de analiză a vizitei şi contabilizăm cu ce ne-am ales după vizita asta. Printre haleli şi vizite, Macron ne-a explicat că noi, adică românii, câştigăm în mod inechitabil pentru că detaşăm muncitori slab plătiţi care le afectează piaţa muncii, ceea ce-i nu-i bine. Lui i-ar plăcea ca ţăti românii să vie îndărăpt acasă şi să-i lase pă francezi în bdiata lor, să se descurce cum or pute’ cu ştersul babelor în cur, curăţatul veceauălor şi cerşitul în intersecţii.
Cel mai important e că s-au semnat două acorduri prin care România va cumpăra rachete şi elicoptere militare de la companii franceze, biensur, că trebe oareşcumva să-şi scoată şi franţujii pârleala. Cu ce le-om plăti, nu importă, da’ nu cred că om putea face un bartăr cu ei, adică să le dăm în schimbul rachetelor şi elicopterelor ceva lobodă, nişte porobici şi oareşceva urzici crescute lângă buzile din fundu’curţii, că alea-s mai frumoase, mai grase şi au mai mult fier, ceea ce înseamnă că le dăm la schimb şi minereu. Set un batai de jo teriblî,
fi-mi-ar franceza de râs!