Ma tot mir / Specialistul familiei

Toata lumea imi spune ca e bine sa-l lasi pe tampit in plata Domnului, ca nu-i bine sa te pui cu prostu’, ca are mintea hodinita si te domina fizic, ca individul mai destept cedeaza si ca atitudinea cea mai adecvata in situatia in care prostul te injura e sa-l ignori. Asa o fi, numai ca, la un moment dat, te saturi de idioti si nu mai poti sa-i ignori. Un individ cu un nume rezultat dintr-un concubinaj nereusit intre o pusta si un dictator cu mustacioara isi da cu presupusul intr-o foaie folosita de tarabagii la impachetat cartofii de toamna si de copiii strazii in scopuri igienice. Profitand de faptul ca seful lui are treaba cu porodicii, care-s rosii, cu hreanul, care-i alb, si cu castravetii, care-s verzi, „specialistul” familiei, cel mai mare istoric si critic de arta de pe scara blocului in care salasluieste, isi da si el cu presupusul. Individul cu pricina se uita la tablouri fara sa-si dea seama daca sunt asezate bine pe perete sau cu susu-n jos. Asta nu-l poate impiedica sa aduca critici criticilor de meserie si sa scrie despre balega ca despre o floare frumos mirositoare. Fost la viata lui ceva vitel-primar, decazut din drepturile aferente la stadiul degradant pentru o asa „inteligenta” de consilier local, creatura in cauza profita de absenta poliglotismului sefului de ziar care-l suporta (si-i da si spatiu sa se produca) si scrie despre europenism tratand un subiect deloc european. Magnetismul exercitat de ce-i la vest de noi il inteleg. Pricep, daca e cazul, pana si faptul ca iarba-i mai verde prin alte parti decat e la noi. Stiu si ca sangele apa nu se face, da’ nu inteleg ce legatura poate avea cu un subiect de presa un individ care nici n-a fost de fata la eveniment, da’ il comenteaza, nici nu stie despre ce-i vorba, da’ se preface ca intelege. Exista si o parte buna a lucrurilor: tipul ne-a demonstrat ca stie sa citeasca si ca ne citeste, ceea ce nu-i putin lucru si e chiar meritoriu. Era si mai bine daca se oprea la stadiul asta si nu se apuca sa-si debiteze impresiile. Exista suficiente locuri de munca in agricultura si pe santierele patriei, iar pentru cei carora muncile astea li se par prea grele se poate gasi un post de vanzator de poprica, gogosari si telina. Har Domnului, piete mai exista... Ioan BOTIS