ma tot mir: Luminati, adapati, furajati

Pentru prima oara, lumina sfanta ne-a fost adusa de la Ierusalim. Ceea ce-i bine, da-i si rau, in acelasi timp. E bine, pentru ca nu poti zice altfel, ca-ti sar in cap drept credicnciosii. E rau, pentru ca realizezi brusc faptul ca nenumarate generatii si-au aprins lumanarile in noaptea Invierii fara sa beneficieze de de lumina asta speciala. Te si intrebi cate frustrari o fi adunat lelea Ilisafta stiind ca lumina pe care a dus-o acasa de la biserica n-a fost adusa de la Ierusalim cu un avion de un lider pedelist. Singura care s-a cam ofticat din cauza aducerii asteia luminate a fost, paradoxal, Biserica Ortodoxa Romana. Patriarhul chiar a zis ca nu-i asa de speciala lumina aia, pentru ca nu i-a dat el binecuvantarea. Tinand cont de faptul ca la noi se aplica regula potrivit careia toata lumea trebuie sa ciupesca ceva, nemultumirea inaltului ierarh pare indreptatita. Initiatorii proiectului legat de zborul lumanarii cu avionul in mana pedelista trebuiau sa-l bage in combinatie si pe patriarh. Atunci puteam vorbi cu adevarat de sfintenie... Imediat dupa ce s-au luminat de Pasti (ce-i din mediul rural nu prea au beneficiat de lumina de la Ierusalim, pentru ca si sfintenia ajunge numai pana in zonele in care exista televiziune prin cablu), romanii s-au si adapat cu apa sfintita, de Izvorul Tamaduirii. Imbulzeala a fost chiar mai mare pe langa butoaiele cu lichid inodor si incolor decat a fost cu o saptamana inainte. Din nou, romanii s-au dovedit mari profesionisti ai calcatului pe bataturi si aplicarii de coate-n coaste, sport practicat parca cu o vehementa mai mare de cei de varsta a treia. De data asta, Patriarhul a fost multumit, ca el a sfintit respectiva bautura datatoare, cel putin in teorie, de sanatate. Si uite asa, dupa ce s-au luminat si si-au astamparat setea, romanii au ramas cu o singura problema nerezolvata: cum sa-si umple matul. Aici a intrat in schema un pesedist carismatic, cu mare priza la publicul flamand. Ati ghicit, e Vanghelie, formularea asta trimitandu-ne cu gandul din nou la sfintenie. De 1 Mai, cu binecuvantarea sefului pesedist si a celui ce-i este ierarhic superior, s-au dat mici la bobor. A treia saptamana la rand, inghesuiala a fost de nedescris, explicabil din moment ce la ziua celor ce muncesc au participat in special cei ce nu muncesc. Ioan BOTIS