Mă tot mir / Lumea fotbalului

Tare mult îmi place la mine lumea fotbalului, care-i complexă de nu se poate şi purtătoare de multe sensuri şi înţele­suri. Şi-i şi folositoare în cel mai înalt grad, că te învaţă tăt feliul de lucruri.
Cine zâce că fotbalu’ îi nu mare chestie nu înţăleje fenomenu’. Fotbalu’ îi viaţă, bă, tată! La fotbal te socializezi, par de-un examplu. Înainte vreme, fotbalu’ să juca duminică dimineaţă în vre­mea slujbii, când tătă partea bărbă­tească să ducé la stadion şi nu aflai în sfânta besearecă numa’ pă popa şi muieri, de unde şi diferite forme de so­cializare, că şi popa-i om. Acuma, de când nu să mai joacă duminică dimi­nea­ţa fotbal, s-o înştimbat şi obiceaiu­rile, că să duc la sfânta besearecă şi băr­baţi, ca să socializeze, că şi Pomohaci îi om.
Io socializez cu tovarăşu’ de la cinci, în pauza meciurilor de la teveu, când ieşim pă scara blocului să duhănim, că pă el nu-l lasă muierea lui să fumeje în casă. Spargem sămânţă în dinţi, scuipăm pă trepţi, trajem din ţâgare, băsădim tăte cele, zâcem bancuri cu futut şi-apoi ne băgăm la lontru să ve­dem repriza a doua. Nu că ar fi mare lucru de văzut, da’ să sâmţăşti că egzâşti, fincă cine nu să înholbează la fotbal şi nici n-are cont de feisbuc nu egzistă în lumea asta. Io n-am cont de feisbuc, numa’ cont în bancă, da-i gol, şi nu pot risca să nu egzist sută la sută, că dacă io nu mai egzist deloc, apoi cine îmi mai cumpără ţâgări?
Fotbalu’ îţi dă de gândit. Când o şută ai noştri ca brazî şi cu mucii pă tiept, aşe de încet să duce mincea cătă poartă că ai vreme uitându-te la ea să cugeţi la tăt ce-i frumos şi rotund în viaţa asta de căcat: un satelit nedescoperit a lu’ Sa­turn, ţâţele lu’ tipa de la banca care-ţi ie banii, o savarină şi banii de metal, nu de hârtie, că io ştiu diferenţa, că am făcut aritmetici la şcoală.
Fotbalu’ te învaţă că ce-i arta şi arhi­tec­tura, că vezi pă fotbalişti tatuaje cu cruci, maica precista, femei la nudu’ gol, dragoni cu flori în cur şi, păntru care-i poliglot, scrieri chinezeşti, ară­beşti şi în hebru, care să citesc de la dreapta la stânga, nu de la stânga la dreapta, da’ nu contează, că oricum pă fotbalişti îs scrisă de sus în jos sau de jos în sus, depinde dacă sus îi dreapta şi jos îi stânga sau invers. Îţi mai arată şi în ce hogeacuri sălăşluiesc fotbaliş­tii, afli cât de multă horincă poate să beie un om fără să moară şi care-i cursul valutar. Viaţă, bă, tată, viaţă!