Ma tot mir / Dezastru cu repetiție și omul-tubercul

Nu știu dacă ați văzut, da-n Columbia, pe oareșceva lac, s-a scufundat un vas, care vas era plin cu pasageri. Nu asta e nenorocirea a mai mare. Respectivul vas se mai scufundase de două ori, dar epava a fost recuperată, reparată și lansată la apă din nou. Cu alți pasageri, că ăia din primele ture, câți au reușit să se salveze, n-au mai avut curajul să se îmbarce.
Vasul ăsta columbian seamănă cu gu­vernul pesedist, care se lansează cu mare pompă, plutește o vreme, apoi se scu­fundă glorios, e recuperat, peticit și ștopălit pe ici pe colo cu alți pasageri și lansat din nou la apă, cu panglici co­lorate și beculețe la fel de multicolore, ca să nu se prindă fraierii că urmează dezastrul cu repetiție.
De data asta, mare căpitan pe vasul sortit unei noi scufundări cu bulbuci a fost pus Mihai Tudose, un tip care se remarcă doar prin moaca sa absolut stranie, cu un pifometru pictat parcă de Arcimboldo, un amestec absolut nefericit de cartofi, castraveți, dovlecei și alte alea, care păstrează pe ici, pe colo ceva trăsături ale motivului antropomorf. Ca să fie
treaba oablă ca pișatul boului, leguminosul ăsta pare mereu nefericit, ofilit, scofâlcit, trist, uscat și zbârcit, ca cum tuberculii crescuți pe caniculă. Unde mai pui că temperaturile din ultima vreme nu-l prea avantajează, că l-am văzut cum se deshidrata abundent când sta lângă Dragnea.
O să mi se spună că fața-i importantă numai la pernă și că la om e mai important să fie cinstit, carevasăzică să nu fure; nici cartofi, nici castraveți, nici oul, nici boul și nici doctoratul. Aicea Tudose, individul ăsta de care natura
și-a bătut joc, are o problemă mai mare decât el, pentru că a plagiat cu nesimțire, coordonat de gheneralul Oprea, alt individ cu față hibridată, o combinație la fel de nefericită de păstărnac, conopidă și sfeclă furajeră.
Tudose-omul-tubercul zice că el a făcut doctoratul numai așa, de sanchi, că n-a primit bani pentru treaba asta și nici nu l-a ajutat în ocuparea unei funcții. De aici rezultă că omul-cucurbitaceu e și hoț și mincinos, că altfel nu se poate. Rădăcinosul a ajuns conferențiar universitar, grad didactic imposibil de atins fără obținerea titlului de doctor.
În acest moment al dezastrului, treaba e de tot râsul. Mă tem că peste puțină vre­me o să ne uităm la Tudose-mănătârcă și-o să ne umfle plânsul, ca și când ar avea fățuca aia de nereparat formată numai din cepe decojite...