Mă tot mir / Despăgubiri adevărate

A început sezonul despăgubirilor. Prima cerere de despăgubire serioasă au formulat-o proprietarii fostelor turnuri gemene World Trade Center. Oamenii ăştia vor să fie despăgubiţi de companiile aeriene American Airlines şi United Airlines pentru „neglijenţă”. Păgubiţii cer vreo 2,8 miliarde de dolari, chiar dacă au primit deja peste 4 miliarde de dolari daune din partea companiilor de asigurări. Ce scumpă-i „neglijenţa” la americani! Da’ dacă tot se lasă cu proces, proprietarii companiilor aeriene nu-i pot da în judecată, tot pentru „neglijenţă”, pe proprietarii turnurilor care nu mai există? Că io cred că dacă primi-s de vină că le-au deturnat arabii avioanele, apoi şi ăilalţi, ăia cu turnurile, îs de vină, că nu s-au dat la o parte.

Nici ăştia de pe bătrânul continent nu se lasă mai prejos cu despăgubirile. Grecii au stat ei ceva vreme tot aşteptând să se redreseze economic şi dacă au văzut că tot stând nu se schimbă nimic s-au pus pe acţiune. Au recalculat ei repejor reparaţiile de război şi au ajuns la concluzia că Germania le datorează în jur de 7,5 miliarde de euro. Mai mult, elenii consideră că ei sunt astăzi în criză din cauza ocupaţiei germane din timpul ultimei conflagraţii mondiale. Grecii-s mai tari decât ăia cu turnurile!

Noi de ce nu cerem nici o despăgubire de la nimeni? De la romani, că ne-au luat aurul şi argintul; de la greci, că ne-au luat grâul; de la huni, avari, gepizi, vandali şi goţi, că ne-au luat; de la turci că ne-au luat şi ei, başca ciubucurile, bacşişurile şi hatârurile obligatorii; de la unguri şi austrieci, că şi ăştia ne-au luat; de la ruşi, că ne-au luat cam tot ce se putea. De ce nu cerem, că noi le-am tot dat? Dacă ne dau romanii (da’ unde să-i găseşti pe ăştia?), ungurii şi austriecii aurul înapoi, turcii gagicile, grânele şi sabia lui Ştefan cel Mare, ruşii păpica, uraniul şi carboavele luate cu anasâna, le plătim noi ălora turnurile şi nemţilor datoriile de care vorbesc grecii. Şi cu ce rămâne o să facem cumva să plătim despăgubirile pe care le datorăm pentru cine ştie ce (şi de când) şi de care o să-şi aducă cineva aminte.