Mă tot mir / Bombo: un cur(s) chiar fund(amental)

Nu mai dorm de câteva nopţi, de grija banilor. Oricât mă sucesc şi mă învârtesc, nu reuşesc să-mi dau seama cum să fac rost de zece milioane de lei, ca să-i dau lu’ Adrian Năstase să mă şcolească. Infractorul ăsta cu un tupeu nemăsurat s-a gândit să mai belească nişte bani de pe fraieri şi a anunţat că nici nu şi-a revenit bine din euforia provocată de vacanţa pe care a făcut-o în Mauricius cu urâciunea aia de nevastă-sa şi cu plozii rezultaţi din îmbârligarea lui cu odioasa amintită, că s-a gândit el să ţină un curs la Fundaţia Europeană Titulescu.

Fundaţia asta e tot o creaţie a lui Bombonel şi poate de aia numele îi începe cu fund, reprezentând un punct forte în curriculum vitae lui Bombo, care începe cu cur, de unde rezultă că categorisirea e gata făcută.

Condamnat în două dosare penale, Năstăsică nu vrea nicicum să ne lase să-l uităm, cu toate că asta, trebuie să recunoaştem, e o forţare sortită eşecului, oricât ne-am dori, pentru că nemernicul şi-a asigurat posteritatea într-o galerie a odioşilor neamului. Da’ orişicât, măcar pentru scurte perioade de timp, ar trebui să mai dispară din peisaj, că suntem şi aşa destul de scârbiţi. Sau ar putea

să-şi găsească un alt peisaj, cum ar fi spre exemplu un loc cu verdeaţă unde a dispărut toată întristarea şi suspinarea, şi să-şi ducă acolo, la păscut sau la plimbare, consoarta, că-i mai frumos ca-n Mauritius. Şi nu costă nimic. Unde mai pui că ar putea să ţină acolo neşte cursuri, plătite cu ceva indulgenţe eventual, cu toate că îngerii s-ar putea să fie mai puţin interesaţi, ei fiind asexuaţi şi neinteresaţi de orientările lui Bombo.