Ocolul silvic VIŞEU DE SUS

Ca pretutindeni în România, în zonele montane, în localităţile cu o istorie atestată de 650 de ani, aşa cum sunt Vişeele, exploatarea forestieră a început să fie făcută de localnici, pentru nevoile proprii, gospodăreşti, aspect confirmat şi de  memoria colectivă-istoria orală locală, documente culte, scrise, citez doar probabil cel mai important: Francisc Reti, Chronologia Rei Cameralis Marmatia este o descriere din 1805 a comitatului Maramureş (manuscris tradus din latină şi germană de arhivistul clujean, dr. Livia Ardelean). Lucrarea amplă, de 860 file, 9 capitole, descrie, cronologic, cele mai importante perioade istorice ale Maramureşului, începând de prin secolul I până la sf. sec. al XVIII-lea. Descrierea Maramureşului are legătură importantă cu interesul economic al Casei de Austria, în special pentru exploatarea sării de la Coştiui şi transportul ei cu plutele. La fel de importantă a fost începerea măsurătorilor topografice.

Documentul precizează că la sfârşitul anului1770 ia naştere Oficiul silvic Vişeu de Sus, cu sarcina de schimbare a modului de exploatare a pădurilor de către proprietarii privaţi ce construiau un număr mare de plute anual. În anul 1779,  oficiul este transformat în Districtul cameral Vişeu, la care erau arondate localităţile Borşa, Vişeu, Dragomireşti, Rozavlea, Strâmtura şi Ruscova.

Primele exploatări organizate pe Valea Vaserului (Râului) au fost consemnate  în 1777, la Botiza; în 1779 se exploata la 8 km distanţă, în Făget, la Gura Boţului, Măgura Neagră, Bardău. În 1780, cea mai mare exploatare în lucru a fost Făget. Primii ani de exploatare a pădurilor de către Fisc s-a făcut în paralel cu exploatarea pădurilor de către localnici, care, la 1780, în februarie, au încheiat un contract pentru 169 plute. Exploatarea Şuligu a fost deschisă în 1781, an în care Maria Tereza a aprobat 800 de florini pentru construirea drumului spre exploatarea Şuligu. În anul 1783 din Vişeu de Sus au fost livrate 378 plute. Pentru construirea plutelor, un an decisiv a fost 1784, când a fost deschis portul pentru plute, aşa numitul -Rechen-, care exista şi în 1833. Până la sfârşitul lui 1788 au fost curăţate râurile Vişeu şi Vaser, pregătite pentru plutărit, până la locul de exploatare. În acelaşi an în pădurile Vişeului de Sus lucrau 373 de persoane, dintre care 40 erau localnici.

Exploatarea organizată şi controlată a lemnului de pe Vaser, grija pentru regenerarea pădurilor a fost continuă, cu sincope ca cea de reîmpădurire, ea aparţinând unor instituţii de stat.

Arhivele româneşti ale Ocolului silvic Valea Râului, apoi Ocolul silvic Vişeu de Sus, păstrate la Vişeu, începând cu anul 1925, sunt în curs de cercetare.

Ocolul silvic Vişeu are o istorie lungă şi complexă, a acumulat o experienţă vastă în gestionarea fondului forestier. La amenajarea din anul 1998 avea un fond forestier în suprafaţă de 35.679 ha. Din această suprafaţă au fost retrocedate foştilor proprietari 12.181,6 ha, din care 5.566 ha sunt administrate de O. S. Vişeu. Diferenţa de 23.498 ha de pădure se afla în proprietatea statului.

În anul 2011, din suprafaţa de 23.498 ha a fost exploatat un volum de 81 mii mc, din care: produse principale, 27,8 mii mc, produse secundare, 23,1 mii mc, igienă şi accidentale, 30,1 mii mc. A fost parcursă o suprafaţă totală de 183 ha cu tăieri de îngrijire, din care: degajări, 11 ha, curăţiri, 72 ha.

În anul 2012 este preconizată exploatarea cantităţii totale de 50 mii mc, volum aprobat conform amenajamentului silvic în vigoare, din care: produse principale, 22,4 mii mc, produse secundare, 21 mii mc, igienă şi accidentale, 6,6 mii mc, tăieri de îngrijire, degajări şi curăţiri, 183 ha.

Suprafaţa Ocolului Silvic de Stat Vişeu este certificată din punct de vedere FSC (Forest SteWardship Council), adică Consiliul pentru gospodărirea pădurilor. Din registrul de evidenţă a florei, faunei, a speciilor protejate, putem aminti: floarea de colţ, vidra, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, ursul, râsul etc.

Situaţia personalului Ocolului Silvic Vişeu: ingineri - 13, din care, 4 şefi districte silvice, tehnicieni - 1, pădurari - 22, economişti - 1, funcţionar administrativ - 1, lucrător comercial - 1, mecanici, şoferi cff - 2, resurse umane - ing. Coman Lucian, Şef Ocol - ing. Vlad Vasile.

Cu personalul amintit mai sus, Ocolul Silvic Vișeu a înregistrat în anul 2011 o cifră de afaceri de 6400000 Ron, cu un profit de 1100000 ron, iar în anul 2012 se preconizează o cifră de afaceri de 7000000 ron, cu un profit de 1500000 Ron.

În zonele de protecţie integrală a P.N.M.M., în perioada anilor 2009-2011 au fost executate următoarele lucrări pe linia prevenirii şi combaterii dăunătorilor (ipide): curse feromonale tip bariere Cluj, în perioada 2009-2011, un total de 1632; arbori cursă cojţi, total 2773. Programat 2012, curse feromonale: total 312; arbori cursă cojiţi: 664. După modul în care evoluează gradaţia, perioada actuală este de evidentă descreştere a populaţiei de apide-retrogradaţie (criză spre latentă).

O activitate de maximă importanţă a fost cultura şi refacerea, regenerarea  pădurii, investiţiile făcute. Regenerarea pădurii înseamnă împăduriri şi completări pe suprafeţele unde au fost făcute exploatări cu ani în urmă. În anul 2011 au fost plantate 165.1 ha, iar în anul 2012 există în planul de împăduriri 142.85 ha.

Pepinierele în care sunt produşi puieţii pentru reîmpădurire sunt în număr de 16, la care se adaugă și 2 solarii, din care sunt produşi anual peste 500 mii puieţi de răşinoase şi foioase.

Investiţiile în anul 2012 vor fi făcute, în principal, pentru construirea unei cabane pentru turism, la Făina, cu o capacitate de cazare de 30 locuri.

Ocolul Silvic Vişeu gestionează două fonduri de vânătoare, în suprafaţă de 26.000 ha. În urma evaluării din luna martie a anului 2012 s-au constatat următoarele efective: cerbi - 126 exemplare, căpriori - 91 exemplare, mistreţi - 86, cocoşi de munte - 56, viezuri - 3, vulpi - 11, jderi - 40, nevăstuici - 40, urşi - 21, lupi - 17, pisici sălbatice - 12, râşi - 9 exemplare. În sezonul de vânătoare 2011-2012 a fost recoltat un număr de 3 cerbi, 2 căpriori, 7 mistreţi şi 2 vulpi. În sezonul 2012-2013 se preconizează recoltarea unui număr de 5 cerbi, 4 căpriori, 9 mistreţi şi 1 urs.

În anii 2010-2011 au fost construite 62 cascade podite pe Valea Vaserului (Novicior – Comanu) şi a fost repopulată valea cu 1.200 kg păstrăv indigen (aproximativ) 60.000 exemplare. Au fost construite 4 observatoare (colibe de vânătoare), 40 hrănitori cervide şi 60 sărării. Pe timp de iarnă a fost administrată hrană suplimentară, constând în: 12 tone lucernă, 10 tone porumb, 500 kg granule concentrate, 500 kg sare.

Aspect remarcabil: În suprafaţa statului şi cea administrată, furturile de masă lemnoasă au fost reduse cu 99%, în ultimii 2 ani, de la câteva mii mc în 2009 până la câteva zeci de mc în 2011.

Patru troiţe au fost înălţate pe Valea Vaserului ca loc creştinesc de închinăciune, de protejare, de ocrotire a celor ce muncesc, călătoresc pe mirifica vale. Au fost ridicate de Ocolul silvic şi SC RG Holz Vişeu de Sus şi ca însemne de preţuire, în memoria militarilor, civililor căzuţi pe vale în cele două conflagraţii mondiale.