Ocolul Silvic ULMENI

Parcă nicăieri vechea zicală românească „Codru-i frate cu românul” nu e la fel de potrivită şi adevărată ca şi în „Ţara Codrului”. Deşi, aici cultura lemnului nu e la fel de predominantă ca şi în Maramureşul istoric, de-a lungul vremii, codrul chiar a fost frate pentru oamenii acestor locuri. Un „frate” care le-a oferit adăpost în vremuri grele, le-a adus pâinea şi căldura în casă şi care le desfată ochiul şi sufletul. Tocmai de aceea, reprezentanţii Ocolului Silvic Ulmeni au devenit nu doar străjeri ai acestei moşteniri „verzi”, ci şi ai istoriei, culturii şi tradiţiilor care însoţesc acest simbol.

Zona Codrului poate fi definită în multe feluri, pornind de la istoria, tradiţia în arta populară şi ajungând la obiceiurile locului. Dar, parcă, cel mai bine o definesc oamenii. Domoli, asemeni dealurilor împădurite, harnici şi aspri, deschişi şi sinceri ca şi priveliştile de vis care ţi se deschid la tot pasul.

Pentru ei, pământul şi pădurea nu înseamnă numai o sursă de trai. Ci o adevărată cultură, pe care o păstrează cu respect şi o transmit din generaţie în generaţie.

Poate de aceea, deşi „aurul verde” de aici e mai accesibil, datorită reliefului, în această zonă nu vorbeşte nimeni de masacre ale pădurii şi de jafuri. Vasile Dulfu, şeful Ocolului Silvic Ulmeni, care administrează  fondul forestier din zona denumită generic ,,Ţara Codrului” (zona se suprapune peste teritoriile administrative ale comunelor Ariniş, Asuaju de Sus, Băiţa de Sub Codru, Băseşti, Bicaz, Bârsău de Sus ( jud. Satu Mare ), Gârdani, Hodod ( jud. Satu Mare ), Oarţa de Jos, Sălsig, şi oraşul Ulmeni) confirmă că oamenii locului sunt deosebiţi, calzi, responsabili şi harnici. Evident, la această realitate se adaugă şi vigilenţa şi profesionalismul celor 36 de angajaţi ai Ocolului Silvic, dintre care 21 de pădurari, pe care Dulfu îi caracterizează ca „oameni foarte calificaţi” şi, evident, calităţile manageriale ale şefului de ocol care ocupă această funcţie din 2008.

Cum e să fii pădurar în „Ţara Codrului”? Vasile Dulfu răspunde zâmbind că e frumos: „cunosc locurile, oamenii. M-am născut şi am crescut în zona asta”. Oarecum, oamenii locului, crescuţi la poalele pădurii, „au în sânge” grija pentru „aurul verde”. Deşi nu e o muncă deloc uşoară. Fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Ulmeni este de 9.656 ha, din care 4.043 ha proprietatea statului şi 5.613 ha păduri particulare, composesorate, unităţi de cult şi ale unităţilor administrativ teritoriale. Zona este mai accesibilă, datorită reliefului, deci, implicit şi mai expusă la furturi, dar, din fericire, acest lucru nu constituie o problemă.

Dacă vorbim de specii, dominante sunt foioasele: gorun, fag, cer. Răşinoasele ocupă doar vreo 11 procente din suprafaţa pădurii.

Ocolul Silvic Ulmeni are trei pepiniere, în care se produc anual peste 100.000 de puieţi din speciile stejar, gorun, stejar roșu, cer, salcâm, paltin de munte ș.a, care sunt folosite în programele de regenerare a pădurii, care se cifrează în medie la 22 ha, din care 7ha, regenerări artificiale şi 15 ha, regenerări naturale. De ani buni, Ocolul Silvic realizează acţiuni de conştientizare, protecţie şi regenerare a pădurii în colaborare cu diferite instituţii. Anul acesta, au fost încheiate parteneriate cu şcolile din Asuaj şi GÂRDANI. Anul trecut cu cele din Băiţa de sub Codru, Asuaj, Gârdani, Bicaz. Dulfu spune că scopul e în special unul educativ: „nu vrem să facem împăduririle cu copii, dar astfel de acţiuni au un scop educativ şi recreativ, pentru că îi scoatem în natură, se bucură de aer curat şi peisaj. Colaborăm foarte bine cu şcolile şi astfel de acţiuni au devenit tradiţie”.

Nu doar copiii se pot relaxa în pădurile „Ţării Codrului”, ci şi turiştii. Pentru a petrece într-o totală relaxare un sfârşit de săptămână sau un scurt concediu, într-o oază de linişte, Ocolul Silvic Ulmeni oferă celor interesaţi spaţii de cazare prin cele două cabane silvice de la Asuaj şi Gârdani. Amatorii de pescuit sportiv pot petrece câteva ore pe zi pe malurile celor două iazuri aflate în locaţiile mai sus amintite. Balta de pescuit de la Gârdani tocmai a fost igienizată şi va fi populată cu peşte, astfel că, de anul viitor va atrage şi ea pescari şi iubitori de natură.

Ocolul Silvic Ulmeni în cifre

* Structura pe specii a suprafețelor de pădure din raza Ocolului Silvic Ulmeni se prezintă astfel:

Ø quercinee – 29%

Ø făgete – 26%

Ø cerete – 8%

Ø diverse rășinoase – 11%

Ø diverse tari – 24%

Ø diverse moi – 2%

• Ocolul Silvic Ulmeni administrează două fonduri de vânătoare.
• Regenerarea pădurilor - în ceea ce priveşte activitatea de regenerare, O.S.Ulmeni are un program mediu pe an de 22,0 ha, din care: 7,0 ha, regenerări artificiale și 15,0 ha, regenerări naturale.
• Ocolul Silvic Ulmeni are trei pepiniere cantonale.
• Ocolul Silvic Ulmeni dispune de o rețea de drumuri forestiere în lungime de 46,3 km, care deservește atât activitatea de exploatare forestieră cât și alte activități conexe.

Tot în zona Codrului se află Cabana silvică Asuaj, inclusă în circuitul silvoturistic şi administrată de Direcţia Silvică. Cabana este amplasată în raza comunei Asuaju de Sus, la 5 km vest de centrul localităţii. În raza Ocolului Silvic Ulmeni, în U.P. II Asuaj u.a.73 A, construcţia cabanei s-a realizat între anii 1992-1996, în imediata apropiere a vechii cabane de vânătoare,,Bendiş”,care actualmente deserveşte bucătăria şi sala de mese. În anii 2004 şi 2006 au fost executate lucrări de modernizare ale camerelor de baie şi s-a realizat sistemul de încălzire centrală.

Amplasată la 2 km în interiorul pădurii, este ideală pentru cei ce doresc o alternativă la stresul citadin al oraşelor, având posibilitatea efectuării de plimbări în natură, unde frecvent întâlnirea cârdurilor de căprioare, cerbi sau mistreţi permite imortalizarea momentului cu ajutorul camerelor de filmat sau foto. Pentru amatorii de pescuit, în amenajarea proprie se pot organiza partide reuşite de pescuit sportiv.