Ocolul Silvic POIENI

Situat la graniţa cu Ucraina, cu păduri „cocoţate” în nordul Munţilor Maramureşului, Ocolul Silvic Poieni este unul dintre cele mai mari ocoale din judeţ, cu o activitate complexă şi dificilă din cauza reliefului accidentat.

Poieni cu narcise, străjuite de brazi înalţi, izvoare limpezi, culmi sălbatice şi un peisaj care îţi taie respiraţia. Pe scurt, o zonă în care Dumnezeu a făcut risipă de frumuseţe.

Ocolul Silvic Poieni este situat în nordul judeţului Maramureş, cuprinde cel mai înalt masiv montan de pe graniţa de stat a României şi s-a constituit în luna mai 2009, în baza Hotărârii Consiliului de Administraţie a Romsilva, prin fuziunea a două ocoale silvice, Poienile de sub Munte şi Ruscova, care au funcţionat asemănător până în anul 1990. Din 2009, şeful ocolului silvic este Cristian Cornea.

Din punct de vedere administrativ, Ocolului Silvic Poieni este situat în Nordul Munţilor Maramureşului, în bazinele Văii Ruscova şi Văii Vişeului, curs inferior, în raza comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova, Leordina, Petrova şi Bistra, Vișeu de jos, Bogdan-Vodă, Rozavlea, Rona de Sus și Bocicoiu Mare, jud. Maramureş.

Ocolul Silvic Poieni administrează în prezent o suprafaţă de 32837 ha, arondată în 7 unităţi de producţie, situaţia fondului forestier pe tipuri de proprietate fiind prezentată în tabelul 1, şi grafic.

Din suprafaţa administrată, conform amenajamentului silvic elaborat în 2005/2006, rezultă că ocolul are o suprafaţă păduroasă de 24177 ha(63%), reprezentând fond forestier de stat. Diferenţa de 8660 ha reprezintă proprietăţi private ale comunelor (4373 ha-11%), composesoratelor(2515 ha-7%), instituţiilor de cult(255 ha-1%) și persoanelor fizice(1517 ha-4%) administrate de ocolul silvic pe bază de contract. O suprafaţă de 5604 ha, aparţinând diverselor entităţi (proprietari) este neadministrată.

Din totalul suprafeţei administrate, 97 % este inclusă în cadrul Parcului Natural Munţii Maramureşului şi în Sit Natura 2000.

Din amenajamentul Ocolului Silvic Poieni, Limitele Ocolului Silvic Poieni sunt:

• la nord - Ucraina (graniţa);
• la vest - O.S. Sighet (culmea Hera), Ucraina (graniţa);
• la sud - O.S. Vişeu (culmile Băiţa - Muncelu Popii - Zănoaga - Mirica), O.S. Dragomireşti, O.S. Sighet;
• la est - Ucraina (graniţa), O.S. Vişeu (culmile Budescu şi Lutoasa).

Suprafaţa administrată de Ocolul Silvic Poieni este împărţită în 7 unităţi de producţie:

• UP1 - Paulic (1.560 ha);
• UP2 - Socolou (5.462 ha);
• UP3 - Rica (6.622 ha);
• UP4 - Poieni (4.531 ha);
• UP5 - Bistra (1.785 ha);
• UP6 - Repedea (2.781 ha);
• UP7 - Ruscova (2.926 ha).

Din punct de vedere administrativ, suprafaţa Ocolul Silvic Poieni este împărţită în 5 districte silvice şi 31 cantoane.

În funcţie de condiţiile climatice, de sol, altitudine, compoziţia arboretelor, teritoriul Ocolului Silvic Poieni este situat în următoarele etaje de vegetaţie: montan de molidişuri (FM3) - 26%, montan de amestecuri (FM2) - 62% şi montan - premontan de făgete (FM1+FD4)- 12%

Situaţia pe formaţii de pădure este: molidişuri pure - 30%, amestecuri de răşinoase şi fag - 41%, făgete pure montane - 26% şi molideto-făgete - 3%.
Din punctul de vedere al proporţiei speciilor, Ocolul Silvic Poieni se prezintă astfel: molid - 46%, fag - 39%, brad - 4%, paltin de munte - 3%, diverse tari - 4%. Totodată, structura arboretelor pe clase de vârstă și tipuri de categorii funcţionale se prezintă astfel:

Se observă ponderea tipurilor de categorii funcționale T1, T2 și T3 care reflectă impunerea caracterului restrictiv al intervențiilor de exploatare și obligativitatea protecției pădurilor în cadrul Parcului Natural Munții Maramureșului.

La nivelul ocolului, posibilitatea de produse principale cuprinsă în planul decenal este de 48.223 mc/an, iar cea de produse secundare este de 16.602 mc/an, din care curăţiri 1.129 mc/an, rărituri 9.800 mc/an și 5673 mc/an produse de igienă și accidentale(a se vedea graficul de mai jos):

Anual, la nivelul ocolului silvic se exploatează o cantitate de cca. 60-65 mii mc masă lemnoasă cu destinaţie pentru producţie industrială, dar și pentru aprovizionarea comunităților rurale cu material lemnos pentru construcţii și lemn de foc în vederea încălzirii locuințelor pe perioada de iarnă.

Pentru toate cele 7 unităţi de producţie ale Ocolului s-au adoptat cicluri de 110 ani.
Tratamentele aplicate în cadrul ocolului sunt : tăierile progresive pe 1.571,7 ha (51%), tăierile succesive pe 1.184,5 ha (38%) şi cele rase pe 353,5 (11%).
Ocolul Silvic Poieni este împărţit în trei fonduri de vânătoare:

• F.V. 5 Rica;
• F.V. 6 Socolou;
• F.V. 7 Repedea.

De pe fondul 6-Socolou se extrag anual 1 cerbi, 4 căpriori, 1 cocoş de munte şi un urs. Fondurile de vânătoare FV-6 Socolou si FV-7 Repedea sunt concesionate, activitatea în aceste fonduri fiind externalizată.

De asemenea, mai există 2 fonduri de pescuit, F.P. 12 Ruscova Superior şi F.P. 13 Ruscova Inferior. Lungimea totală a acestor ape pe raza ocolului este de 198 km, din care aptă pentru salmonizi 152 km. Speciile cele mai răspândite sunt păstrăvul, lipanul şi apare uneori lostriţa pe cursul inferior al râului.

Condiţiile geografice şi pedoclimatice din cadrul ocolului sunt favorabile dezvoltării unor specii de arbuşti cu pondere economică mare precum zmeurul, afinul şi murul. Anual de pe suprafaţa ocolului se recoltează aproximativ 70 tone fructe de pădure, din care ponderea cea mai mare o au afinele.

Ocolul Silvic Poieni administrează o suprafaţă de 299,3 ha rezervaţii seminologice, grupate în 4 rezervaţii de seminţe, una în U.P. II Socolou (43,3 ha) şi una în U.P. II Rica (186,6 ha), U.P. I Bistra (60,2 ha), U.P. IV Ruscova (9,2 ha).

Ocolul Silvic Poieni are în evidenţă 1.025,4 ha plantaţii aflate în controlul anual, din care 577,5 ha regenerări artificiale şi 447,9 ha regenerări artificiale.

La ora actuală, în raza Ocolului Silvic Poieni există 134,5 km drum auto forestier pietruit. În urma calamităţilor din 1998 şi 2000, au fost afectate aproximativ 35% din totalul drumurilor forestiere. În urma alocării unor fonduri bugetare precum şi a eforturilor proprii, s-a început refacerea tronsoanelor afectate de calamităţi.

Ocolul Silvic, în activitatea sa economică valorifică oportunităţile legate de cerinţa de material lemnos de calitate în piaţa liberă, realizând veniturile necesare acoperirii cheltuielilor de întreţinere a activităţii de administrare a pădurilor: paza, exploatare, împăduriri, pepiniere, îngrijiri de arborete tinere precum şi investiţii în drumuri forestiere și protecţie prin lucrări de corecţie a torentelor.

Există şi anumite constrângeri legate de aşezarea geografică a ocolului silvic în raport de mediul de afaceri, vârsta înaintată a unor arborete de fag care se reflectă într-o diminuare a calităţii lemnului precum şi constrângeri legate de gradul de accesibilitate a pădurilor care este destul de redus (83% respectiv 6,4 m/ha).

În acest sens, ocolul silvic a dezvoltat un marketing agresiv, de apropiere faţă