Ocolul Silvic STRÂMBU BĂIUŢ

Ocolul Silvic Strîmbu Băiuț face parte din Direcţia Silvică Maramureş, are sediul în localitatea Strîmbu Băiuţ, se întinde pe o suprafaţă de 14.399,20 ha şi este situat, din punct de vedere geografic, în bazinul superior al râului Lăpuş, în raza teritorială a comunelor Băiuţ, Lăpuş, Cupşeni şi a oraşului Tg. Lăpuş, într-o zonă caracterizată de munţi joşi şi dealuri.

Principalele specii forestiere întâlnite în pădurile din cadrul Ocolului sunt fagul (88%), molidul (14%), bradul (7%), paltinul de munte (2%), carpenul (2%) și diverse răşinoase (1%).

Arboretele sunt în majoritate de productivitate superioară şi mijlocie, clasa medie de producţie pe ocol este de II 4.

Posibilitatea anuală a pădurilor este de  65.000 metri cubi, din care 78% produse principale, 20% produse secundare şi 2% tăieri de conservare. Ponderea cea mai mare o au produsele principale datorită faptului că arboretele exploatabile (cu vârste de peste 120 ani) reprezintă 37% din suprafaţa pădurilor administrate de Ocolul Silvic Strîmbu Băiuţ.

Vânatul este viguros şi sălbatic (cele mai reprezentative specii de pe fondurile cinegetice administrate sunt cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos), mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus) şi alte specii de interes vânătoresc) purtător de trofee deosebite, selecţionate în special de natură.

De asemenea, din păduri se pot recolta fructe naturale din specii apărute spontan, cum ar fi afinul, zmeurul, murul și altele.

Principalele obiective turistice din zonă sunt reprezentate de Mănăstirea de lemn de pe Râoaia, amplasată pe vechea vatră a localităţii Lăpuş, Mănăstirea de la Rohia, locul unde a trăit spre sfârşitul vieţii Nicolae Steinhardt, Peştera cu oase, arie protejată în care s-au identificat urme de vieţuire şi resturi de schelete ale ursului de peşteră, Tăul Negru, arie protejată în care se găsesc specii rare de plante apărute în condiţii specifice, precum şi pârtia de schi de la Cavnic.

Prin proiectul ,,Management forestier responsabil pentru dezvoltarea durabilă în ecoregiunea Dunăre – Carpaţi,, WWF a iniţiat identificarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare în Maramureş şi s-a certificat FSC o suprafaţă de 60.755,70 ha la nivelul Direcţiei Silvice Maramureş, din care 10.980,50 ha se regăsesc în cadrul Ocolului Silvic Strâmbu Băiuţ.

Au fost identificate circa 1.200 hectare ce conţin ecosisteme forestiere rare, în majoritatea lor păduri seculare, o parte din aceste păduri adăpostind o serie de zone umede (turbării, lacuri, mlaştini etc.) în care s-a conservat o biodiversitate de excepţie. Punctual se încadrează în această categorie Rezervaţia Tăul Negru şi zona învecinată, Tăul Pleştii, Preluca Bobului, Mlaştinile de la Apa Rece, Arboretele din Văratec şi Cisma.

Un loc aparte îl ocupă provenienţa de mare valoare a bradului de la Strîmbu Băiuţ, care este rezultatul unui genofond deosebit şi al unor condiţii de vegetaţie prielnice, seminţele provenite din rezervaţie fiind căutate atât în ţară, cât şi în Europa.

Informaţii suplimentare despre Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ se pot obţine la numerele de telefon 0372701732, 0262380412, fax 0262380424 sau la adresa osstrimbu@marasilva.ro

Vasile Maxim conduce Ocolul Silvic Băiuţ de doi ani şi are în subordine 40 de angajaţi, dintre care: 16 pădurari, 3 ingineri, 7 ingineri la birou şi 9 muncitori productivi. Din punct de vedere al muncii, spune că ar mai avea nevoie de unu-doi ingineri silvici. Cât despre activitate, spune că: „e greu şi frumos”. Ocolul Silvic Băiuţ se evidenţiază în cadrul Direcţiei atât prin ariile deosebite, prin fondul cinegetic de renume şi rezervaţia

de seminţe, cu un soi deosebit de brad care provine din Ţările Scandinave. În total se produc cam 100 de hectolitri de seminţe în fiecare an, care ajung în diferite  zone din ţară şi din Europa.

Pădurile din administrarea Ocolului Silvic Băiuţ au atras atenţia şi admiraţia unor organisme de renume ca WWF. Maxim spune că: „Personalul silvic din judeţ a încercat să conserve aceste păduri virgine să putem arăta generaţiilor viitoare ce a existat”.

Ocolul Silvic are o colaborare deosebită cu Direcţia Silvică, primării, şcoli, instituţii publice. De altfel, şi bradul de Crăciun de pe platoul din Baia Mare, care a ajuns celebru în ţară, a provenit tot de la acest ocol.

Un alt atu al zonei este fondul cinegetic. Maxim se laudă cu urşi de Băiuţ, a căror faimă a ajuns până la Comisia Europeană care a propus realizarea unui studiu.

De asemenea, anual, ocolul silvic realizează un program de împăduriri, în acest an, suprafaţa regenerată va ajunge la 6,2 hectare şi 1,3 hectare cu completări.