OCOLUL SILVIC BAIA SPRIE

Teritoriul administrat de Ocolul Silvic Baia Sprie este situat în nordul ţării, pe versantul sudic al lanţului muntos vulcanic Oaş-Gutâi, în bazinul superior al râului Săsar afluent pe dreapta al râului Someş, U.P. I în bazinul văii Chiuzbaia, U.P. II în bazinul Văii Şuior şi U.P. III şi IV în bazinul râului Cavnic afluent al râului Lăpuş. (U.P. – unitate de producţie)

Suprafaţa O.S. Baia Sprie este de 11.060 ha din care 46% fond de stat şi 54% fond privat în administrare, conform contractelor de pază şi de administrare efectuate între O.S. Baia Sprie şi primării, biserici, composesorate, şcoli şi persoane fizice (3%).

Pădurile gospodărite de Ocolul Silvic Baia Sprie din Direcţia Silvică Maramureş sunt situate în judeţul Maramureş, pe teritoriul administrativ al oraşelor Baia Sprie şi Cavnic şi al comunelor: Dumbrăviţa, Şişeşti, Copalnic Mănăştur, Remetea Chioarului, Groşi, Săcălăşeni şi Coaş.

În raport cu sistemele de clasificare zonală a vegetaţiei din România, vegetaţia O.S. Baia Sprie face parte din zona nemorală sau zona pădurilor de foioase cu frunze căzătoare din climatul temperat. Cel mai bine reprezentat în zonă este etajul (subetajul) fagului.

În etajul montan şi premontan de făgete staţiunile forestiere sunt situate altitudinal, o parte între 800 – 1200 (1400) m şi se încadrează în categoria staţiunilor montane, iar cele dintre 600 şi 800 m în cea a staţiunilor premontane. Arboretele sunt reprezentate în general de făgete montane, urcând până la altitudinea de 1320 m în U.P. III Cavnic.

În compoziţia pădurii, alături de făgetele pure, care sunt în proporţia cea mai mare 74,3%, în făgetele amestecate mai participă paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), carpenul (Carpenus betulus), plopul (Populus tremula), mesteacănul (Betula verrucosa) (se instalează relativ repede acolo unde pădurea de fag a fost tăiată). Alte specii de foioase care însoţesc pădurea de fag mai sunt: cireşul (Prunus avium), frasinul (Fraxinus excelsior) şi gorunul la limita inferioară (Quercus petraea), la limita inferioară.

În Gutin întâlnim fitocenoze de făget caracterizate prin absenţa totală a plantelor din stratul ierbos în tot timpul anului perioadei de vegetaţie. Această asociaţie este condiţionată edafic de acumularea în straturi groase a litierei şi creşterea acidităţii, factor ce împiedică dezvoltarea seminţelor altor plante.

Regenerarea pădurilor se realizează pe cale naturală, prin aplicare de tratamente care favorizează instalarea şi dezvoltarea seminţişului şi pe cale artificială (prin plantaţii integrale, completări, semănături directe). Lucrările de regenerarea pădurilor trebuie executate conform Codului silvic în cel mult doi ani de la ultima tăiere. Suprafeţele regenerate în fiecare an urmează dinamica suprafeţelor de pe care s-a recoltat masa lemnoasă.

Astfel, în anul 2012, pe raza administrată de O.S. Baia Sprie, în urma tăierilor definitive şi a aplicării tratamentelor tehnice ce promovează regenerarea naturală, a rezultat o suprafaţă de împădurit de 33,4 ha, din care datorită regenerării naturale pe 26,7 ha, ce a decurs destul de activ la fag, pe lângă care se găsesc şi puieţi de paltin de munte, scoruş şi alte specii, trebuie împăduriţi artificial 6,7 ha, prin lucrări de plantaţii integrale 5,6 ha sau prin completări 1,1 ha.

Pe natură de proprietari, aceste suprafeţe de regenerat se împart astfel:

Puieţii care se vor planta sunt în număr de 26 mii buc., alte specii decât fag, care s-a regenerat integral, astfel 7,5 mii buc. sunt puieţi de molid obţinuţi din pepinierele O.S. Firiza, iar diferenţa de 18,5 mii buc. sunt produşi în pepiniera proprie a O.S. Baia Sprie. Aceştia se împart pe specii, astfel: 7,1 mii buc. puieţi de larice, 5,9 mii buc. puieţi de paltin şi 6,0 mii buc. puieţi de gorun.

Campania de împădurire se va desfăşura cu ocazia acţiunii „LUNA PLANTĂRII ARBORILOR„.

„LUNA PĂDURII” este una dintre cele mai importante modalităţi de sensibilizare a publicului şi factorilor decizionali privind rolul pădurii în menţinerea echilibrului ecologic, care datează din anul 1902, când fostul ministru Spiru Haret a instituit „Luna sădirii pomilor”, susţinută ulterior de marele savant – silvicultor român, părintele silviculturii moderne, Marin Drăcea. Începând din 1953, după modelul din numeroase ţări, „Luna pădurii” a fost instituţionalizată în sistemul silvic românesc. Conform art. 81 din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, denumirea s-a schimbat în „LUNA PLANTĂRII ARBORILOR”.

Avem anual colaborări şi cu şcolile Dumbrăviţa şi Rus, Primăria Cavnic şi vreo trei şcoli din Baia Mare, care ne-au solicitat puieţi. Nu e un ocol bogat, cu multă masă lemnoasă, dar fiind zona Baia Mare, reuşim să vindem la preţuri bune. Avem şi fag recunoscut ca bun”.