Lumea care il asteapta pe Obama

Presedintele ales al SUA, Barack Obama, a avut o prima runda de convorbiri telefonice cu o serie de lideri mondiali, insa prioritatea politicii sale externe, exceptand noi urgente, va fi regestionarea conflictelor irakian si afgan. In solutionarea acestor conflicte, Washingtonul a investit mii de vieti si sute de milioane de dolari. Ambitiile nucleare ale Iranului, cu o prima frictiune intre Obama si Teheran, vechiul impas din Orientul Mijlociu si noul razboi rece cu Rusia figureaza pe agenda viitorului locatar al Casei Albe. Democratul a luat nota de discursul pronuntat de presedintele rus, Dmitri Medvedev, in care acesta a responsabilizat SUA de criza financiara globala, de izbucnirea conflictului din Caucaz si de scutul antiracheta al NATO din Europa, noteaza ziarul El Pais. Barack Obama, in varsta de 47 de ani si fara experienta in gestionarea crizelor internationale, isi va asuma, la 20 ianuarie, presedintia unui imperiu afectat de o criza economica interna fara precedent de la marele crah din 1929 si implicat in neutralizarea unui terorism ubicuu si cu provocari sociale si politice complexe pe patru continente. Unul dintre dialogurile palestiniene a ramas in suspensie, ca urmare a refuzului Hamas (marginalizat de Administratia Bush) de a nu recunoaste Israelul ca natiune sau de a renunta la violenta si de a participa la convorbirile privind Orientul Mijlociu ce urmau sa se desfasoare la Cairo, saptamana aceasta. Toti vor sa vorbeasca primii cu Obama. Aproape totul s-a incercat in aceasta regiune zbuciumata, fara vreo solutionare pana acum. Autoritatile Afganistanului au reclamat Washingtonului mai multe trupe impotriva insurgentei talibane, care profita de refugiile tribale din Pakistan, pentru a ataca trupele coalitiei internationale. Consilierii lui Obama au admis ca presedintele ales sprijina trimiterea a mii de soldati in Afganistan si retragerea progresiva a trupelor din Irak, lasand in Bagdad o ariergarda militara si un guvern prieten (sau neostil). SUA detin 150.000 de soldati in Irak si 34.000, Afganistan. „Exista un consens generalizat (si in noua Administratie) ca Afganistanul si Pakistanul sunt principalele amenintari pentru securitatea noastra si adevarul este ca nu am avansat prea mult”, a declarat un purtator de cuvant al Pentagonului. Motiv pentru care generalul David Mckiernan, seful trupelor americane din Kabul, a cerut 15.000 de puscasi marini in plus. In ultimele luni, au murit mai multi soldati americani in Afganistan decat in Irak. Fiind insuficienta infanteria, numeroase operatiuni sunt efectuate de aviatie, care bombardeaza frecvent obiective civile cand, de fapt, trebuie sa distruga pozitii talibane. Iar moartea de civili nevinovati impiedica pacificarea. Obama mosteneste o lume de crize deschise si multe altele difuze, mai accesibile unui om politic care, spre deosebire de George W. Bush, a promis sa analizeze in detaliu cauzele problemelor si sa nu actioneze pe baza interpretarilor in alb si negru si sa puna in aplicare solutii multilaterale, daca este posibil. „Insa democratii au nevoie de o politica externa puternica si trebuie sa-si impuna o pozitie clara in chestiuni de securitate. In conditiile in care alegatorii ii percep drept reticenti in folosirea fortei”, este de parere Hill Marshall, presedintele Institutului de Politica Progresiva, intr-un editorial publicat de Wall Street Journal. „Noul internationalism (al lui Obama) trebuie sa recupereze spiritul lui Harry S. Truman si John F. Kennedy: diplomatia americana este mai eficienta cand este insotita de o amenintare credibila de utilizare a fortei (daca negocierile esueaza)”, spune el. Marshall pledeaza pentru o refondare a ONU, care raspunde schemelor anului 1945, a Fondului Monetar International (FMI) si a NATO. Obama va fi nevoit sa faca fata multor fronturi, avand in vedere ca interesele americanilor pornesc din Oceanul Arctic si dau ocolul planetei, din Europa pana in Asia, Africa si America Latina, unde Venezuela si Cuba isi vor avea partea lor in agenda externa a presedintelui ales, a carui prima vizita traditionala va fi in tarile vecine, Canada si Mexic. Liderul petrolier Hugo Chavez se bucura de relatii excelente cu autoritatile iraniene si se erijeaza impotriva imperiului in orice tribuna disponibila, totusi, presedintele venezuelean a spus ca vrea sa vorbeasca cu „negrul”. Obama pare dispus sa faca acest lucru si cu adversarii sai din Teheran sau Coreea de Nord, inclusiv in reuniuni fata in fata, dar pregatite in prealabil. Nu pare posibila o intalnire, pe termen scurt, cu Raul Castro, dar Obama este adeptul ridicarii unor restrictii impuse insulei, pentru prima data in zece ani. Si a reiterat aceasta relaxare intr-un miting la Miami, unde traieste o numeroasa comunitate cubaneza. Previzibil este sa ridice cateva din sanctiunile impuse de George W. Bush, in anii 2004 si 2005. Unele dintre ele interzic trimiterea de bani in Cuba si mai mult de o vizita in insula, din trei in trei ani, a rudelor cubanezilor americani. „Oricum, ramane de vazut daca si cei de acolo (Fidel si Raul Castro) trimit semnale in materie de ameliorare a drepturilor omului si de eliberare a detinutilor politici”, conchide un consilier al viitorului locatar al Casei Albe. AGERPRES