Lucrarea lunii la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

Béla Ivanyi Grunwald a început studiile artistice sub îndrumarea lui Székely Bertalan şi a lui Károly Lotz la Academia de Arte Frumoase din Budapesta (1882-1886) A continuat studiile la München între 1886-1887 şi la Academia Julian din Paris (1887-1890). Din 1891 el a lucrat din nou în München. A călătorit în Egipt, unde a pictat mai multe lucrări oriental-tematice. Început din 1889, a participat la expoziţii regulate la Palatul de Artă din Budapesta.

În 1896, împreună cu Simon Hollosy şi cercul său de artişti, a ajuns la Baia Mare, aici devenind un membru important al coloniei artiştilor de la Baia Mare. După plecarea lui Hollosy în 1901, a devenit unul dintre profesorii de la Academia Liberă de Pictură. La Salonul Internaţional din Budapesta, în 1909, a avut un mare succes. A cerut de la primarul oraşului de Kecskemét să înfiinţeze o colonie de artişti. Astfel, între 1911-1918 a condus colonia şi a lucrat la Kecskemet. După 1920 a trăit în California, şi picta aproape de lacul Balaton în timpul verii. În acel an el a fost printre fondatorii Societăţii Merse. Din 1928, el a fost preşedinte al Asociaţiei Pictorilor din Szentendre.

Ivanyi Grunwald, a dovedit, de-a lungul creaţiei sale, că a fost conştient de evoluţia diferitelor curente ale modernismului. La începutul creaţiei sale, el a fost influenţat de naturalismul francez. Căutările sale în timp îl distanţează de influenţa Bastien Lepage, artistul concentrându-se pe efectele de schimbare atmosferă. Din această perioadă avem la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» lucrarea „La scăldat”. El a subliniat aici starea de spirit produsă de lumină într-un anumit moment al zilei prin culori luminoase, nu în întregime tipice picturii de la Baia Mare. Treptat, subiectele sale au fost luate din mediul său imediat, iar figura umană este prezentată ca o parte integrantă a peisajului. Suprafeţele picturale aveau să se aplatizeze, păstrând totuşi volumetria, picturalitatea rămânând însă dominantă în detrimentul influenţelor seccesion.

În ultimii ani, Grunwald a pictat imagini cu mişcare a personajelor tipic baroce, apoi simple şi realiste naturi statice şi imagini cu ţigani. Creaţia din această perioadă a fost mai puţin semnificativă.

„La scăldat” este una din lucrările pe care Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» o etalează în expoziţia permanentă. O evidentă modernitate se degajă din această lucrare, singulară ca şi stil în colecţia muzeului. De la clar-obscurul lucrărilor, „La piaţă” sau „Târg” şi „Violonistul”, de la savoarea cromatică a tonurilor exaltante a lucrării „Cântăreţ în peisaj”, sau de la muzicalitatea, platitudinile acordurilor de influenţă seccesion din „Personaje în peisaj băimarean”, Ivanyi Grunwald exaltă lumina într-un mod în care impresioniştii au făcut ca aceasta să dirijeze şi să concentreze atenţia asupra atmosferei cu care să acorde importanţă felului în care lumina solară defineşte forma. Tuşa fragmentată, caracteristică impresionismului, o găsim prezentă în această lucrare. 

Artistul preferă să pună în evidenţă decorativismul vestimentar în dialog cu formele anatomice feminine, astfel, din perspectivă europeană, regăsim ceva din exotismul lui Gaugain. Integrarea personajelor în peisaj se face prin plasarea celor trei personaje feminine în prim-plan pe fundalul de planuri care se succed pe orizontală până aproape de marginea superioară a tabloului. Construite pe o diagonală ascendentă, cele trei personaje seminude degajă senzualitate.

Contrastele cromatice şi valorice mai evidente în primul plan reverberează în planurile secundare. Roşul şi verdele ce se exaltau în primul plan sunt reluate prin pasaje de albastru deschis, şi ocru. Se detaşează siluetele celor trei femei pe albastrul apei, iar succesiunea planurilor întăreşte iluzia perspectivă. Ritmica şi liniile de forţă creează o compoziţie închisă în partea inferioară. Doar peisajul se desfăşoară dincolo de limitele tabloului.

Primul personaj din stânga, prin dispunerea pe diagonală, ne dirijează privirea spre personajul central, singurul căruia i se poate vedea faţa, iar personajul din dreapta încheie ritmul. Carnaţia nu este modelată doar de valori cromatice. Găsim în afara ocrurilor specifice materialităţii tonuri de violet, galben, verde. Întreaga compoziţie, raporturile între motive devin pretext pentru etalarea virtuozităţii picturale ale lui Grunwald.

Liniile ascendente sunt reluate în partea de mijloc, mai puţin dinamice, pentru ca în partea superioară spaţiile şi volumele să fie delimitate în limitele staticului orizontalelor, suprafeţele fiind vibrate de fragmentarea pensulaţiei. Diagonala drumului ne dirijează spre casa albă din fundal.

O lucrare solară, dar în acelaşi timp o lucrare care conţine toate atributele cromatice ale picturii de la Baia Mare.

Béla Ivanyi Grunwald a rămas în conştiinţa publicului şi a criticii asupra fenomenul artistic băimărean, una dintre cele mai proeminente figuri, care prin creaţia sa a influenţat spiritul creator al comunităţilor de artişti care au legiferat prestigiul acestui centru artistic în cele două dimensiuni atributive ale sale: tradiţionalistă şi inovatoare. Solida sa creaţie, marcată de specificităţile caracteristice însuşirii şi promovării valorilor necesare şcolirii şi autoşcolirii este marcată de frământări creatoare, de schimbări şi înnoiri, de acumulări, renunţări şi inovări, care definesc parcursul unui mare artist şi întemeietor.