Lucrarea lunii: Börtsök Samuel - „Peisaj de vară”

Această lucrare este una dintre primele intrate în colecţia Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». De curând, această lucrare a fost restaurată, astfel încât poate fi apreciată lla starea de conservare care o apropie de aspectul său iniţial. Este una din lucrările colecţiei care au dimensiuni apreciabile, exemplară pentru ceea ce au însemnat preocupările stilistice, motivistice şi estetice ale picturii de la Baia Mare la începutul secolului XX.

Autorul peisajului în discuţie, Börtsök Samuel (1881-1931), a activat în cadrul Şcolii Libere de Pictură de la Baia Mare. Începând din 1908, a lucrat cu Ferenczy Karoly la Budapesta, în atelierul acestuia şi sub îndrumarea directă a maestrului. Cel mai probabil, din această perioadă datează peisajul de vară pe care îl discutăm. Începând cu 1911, Börtsök s-a stabilit definitiv la Baia Mare şi a devenit juristul recent înfiinţatei Societăţi a Pictorilor Băimăreni. A primit unul din atelierele proaspăt construite în Colonia Pictorilor. A devenit unul din profesorii Şcolii de Arte Frumoase de la Baia Mare, în 1927.

În ceea ce priveşte ataşarea acestei lucrări la un stil, dominaţia verdelui o plasează în cadrul de preocupare a artiştilor din spaţiul băimărean. Realismul acestei lucrări se dezvăluie prin insistenţa asupra detaliului, dar şi prin străduinţa pictorului de a reda claritatea ansamblului şi raporturile dintre elementele motivistice. Prin felul în care este aşezată pasta picturală, simţim influenţele impresionismului.

Puţine sunt peisajele de la Baia Mare, din care lipsesc figura umană sau structurile arhitecturale. Din acest punct de vedere, raportul solitar al artistului cu natura îi trădează înclinaţiile sale spre romantism.

Fără îndoială, peisajul este pictat la Baia Mare, în fundal dezvăluindu-se conturul dealului băimărean. Eclerajul este acela care face diferenţele dintre planuri şi stabileşte raporturile dintre volume. Lumina este pusă în evidenţă de umbrele întunecate, aproape negre, niciodată însă verdele nu devine pe deplin negru, ci îşi asumă tonalitatea întunecată după reţeta impresionistă.

Un savant echilibru este stabilit de plasarea ocrului din partea stângă, menit a contracara volumele copacilor din dreapta şi asta pentru că echilibrul şi liniştea se vor în peisajul lui Börtsök o stare pe care cadrul natural o oferă şi o impune. Acelaşi lucru este sugerat de ritmica primului rând de copaci, de restrictivitatea gamei cromatice, de luminozitatea compoziţiei, de staticitatea acesteia. O uşoară diagonală ascendentă, dezvăluită de profilul dealului şi de compunerea copacilor din planul al doilea dă o notă de optimism. 

Conflictul valoric se acutizează în jumătatea superioară a lucrării, unde cerul decupează conturul coroanelor copacilor care dizolvă, în jumătatea din dreapta, linia orizontului, ridicând-o deasupra liniei mediane. Acest lucru este specific peisajului de la Baia Mare şi este impus percepţiei de către relieful înalt care străjuieşte oraşul.

Îl putem identifica, stilistic şi estetic, pe Börtsök Samuel ca fiind unul din exponenţii cei mai importanţi ai direcţiei ultraconsevatoare a picturii de la Baia Mare.

Dr. Dorel Topan, consultant artistic