Literatura nu are TVA

* Este sculptor, om de cultura, fondator al Taberei Nationale de Literatura si Arte Plastice Archeus, ajunsa la editia a V. Ioan Marchis este unul dintre cei mai valorosi artisti maramureseni. Intr-un interviu acordat GAZETEI, Marchis vorbeste despre TVA-ul literaturii, simbolica artelor nonverbale, tabara Archeus si cultura de dupa criza economica. Reporter: Care este tema de anul acesta a taberei si cum a fost aleasa? Ioan Marchis: Tabara tine 10 zile si incepe in 14 iulie, la ora 14, la Troita de la Ocolis, unde se face ca de obicei un parastas pentru scriitorii romani. Acolo este adus cate un pumn de pamant de pe mormintele scriitorilor si artistilor plastici din Maramures, dar si alti scriitori romani importanti de la Belu. A fost adus cate un bulgare de pamant si ingropat aici la troita cu preot. Iar troita reprezinta un semn de omagiu adus scriitorilor romani si facem o data pe an un parastas la deschiderea taberei. Tabara de anul acesta se numeste „Literatura nu are TVA”. Titlul a fost dat de Ioan Grosan. Noi vrem sa demonstram ca, in general, marile crize economice au produs mari va-lori. Paradoxal, cand sunt probleme, arta iese si mai pregnant in evidenta, atunci este loc pentru o manifestare de umanitate, de creativitate, de imaginatie. Parca scriitorii si artistii sunt mai inspirati in situatii de criza. Asta nu inseamna ca trebuie sa avem criza ca sa avem mari artisti. Doar ca replica artei si a literaturii la economie este una foarte importanta, in sensul ca se demonstreaza ca creativitatea umana nu depinde direct de structurile economice. Ci, dimpotriva, in perioadele de criza parca omul incearca sa scoata tot ce are mai bun in el. Noi trebuie sa dezbatem aceasta tema si sa discutam inclusiv despre arta plastica. Rep: Cum a evoluat tabara de la an la an si ce elemente de noutate sunt anul acesta? I.M: La inceput a avut un caracter usor festivist desi am plecat de la inceput cu ideea ca nu dorim festivism. Dorim calitate literara, pentru ca aici s-au facut adevarate seri de critica literara. Scriitorii care au venit aici, au venit cu emotie, pentru ca atat Ion Muresan, cat si Ioan Grosan erau foarte duri atunci cand faceau critica de literatura si de arta. Caracterul usor festivist a fost inevitabil la inceput, pentru ca fiind un eveniment nou, a atras atentia multora si au venit oameni si din curiozitate. Dar a venit tot mai profesionista, in sensul ca sunt invitati tot mai putini oameni, dar mai importanti, iar intalnirile sunt mult mai personalizate si mai particula-rizate. Nu sunt intalniri conventionale. In primele serii de tabara am facut in fiecare seara intalniri la Ocolis. Acum am diversificat serile, si in acest an vom iesi intr-o ex- cursie pe Iza, la Barsana si Sapanta, cu oprire la Ocna Sugatag. Si vom avea o seara de poezie la revista Vatra Chioreana, in sura la Casa Pop Florin. Acolo este o filiala a Archeus-ului pe care a dezvoltat-o Florin Pop in Copalnic Manastur. Un alt eveniment va fi prezenta Grupului Iza in aceasta tabara si cu Sorin Tanase, care sa mai dea o anumita culoare de umor anumitor seri. Un eveniment important de anul acesta este prezenta profesorulului universitar doctor Copel Moscu, de la Academia de Teatru si Film din Bucuresti, care este cel mai bun do-cumentarist roman. Acesta, in cateva seri, va face proiectii de filme documentare in gradina la Ocolis. Ca de obicei, vor fi seri de poezie cu scriitori din Maramures, care vor citi si vor fi comentati de criticii din tabara. De asemenea, va fi o Seara Festival Culinar: „Festivalul Coaielor fara TVA”, autor doctor veterinar Alexa Gavril Bale. El va aduce cum a conservat in frigider toata recolta de coaie de pe zona Fisculasului, de cal si de porc, si le ofera scriitorilor vreo 10 – 15 kg si cu bucatarii de aici vom face un adevarat festin culinar. Nu-i gluma, avem acest eveniment de vreo trei editii, functioneaza foarte bine aceasta seara, este un lucru maramuresean si bine marcat si suntem mandri de aceasta seara. Daca nu era acest festival era festival cu oaia la groapa, pe care de aceasta data il vom face in toamna. O sa fie si alte surprize, pentru ca avem invitati profesori universitari de filosofie, literatura si sociologie din Cluj. Va fi si o seara cu parodiile lui Lucian Perta, dar asta spre sfarsitul editiei, iar incheierea si premierea taberei va fi la Biblioteca Judeteana la o data care nu este inca fixata. Rep: Cum va arata cultura romaneasca dupa aceasta perioada de criza in care e si mai ignorata ca de obicei? I.M: Eu am un proverb pe care-l stiu din copilarie: „fantanile adanci nu seaca pe vreme de seceta, ci se limpezesc”. Este un principiu care dupa mine functioneaza in cultura. Creatia are mai multe forme. Nu trebuie neaparat sa sculptezi in marmura sau sa torni in bronz. Poti sa lucrezi si o bucta de lemn, poti sa pictezi si pe o bucata de carton. Cei care sunt cu adevarat chemati spre arta si spre literatura nu vor renunta. Vor continua sa-si traiasca modul de a fi, conditia lor umana. Nu suntem bucurosi ca oamenii de cultura sa sufere, pentru ca in primul rand cei care sunt saraci vor suferi. Iar oamenii de cultura nu se lafaie in bani, dar ei probabil vor transforma aceasta suferinta in creatie, ca de obicei. Rep: Lucrarea dumneavoastra de doctorat e „Simbolica artelor nonverbale”. Un simbol maramuresean care v-a impresionat cel mai mult? I.M.: Simbolul nodului maramuresean care a devenit celebru, nu numai pentru ca se fac multe fuse, se foloseste la portile de lemn, sau ca-l folosesc mai multi artisti, este simbolul Zeitei Mama, care se suprapune cu simbolul Soarelui, despre care am mai scris si scriu si in lucrarea de doctorat. In toamna voi face o conferinta la Muzeu despre acest subiect. Ma impresioneaza in modelele de pe camasile din Maramures, de pe porti, de pe covoare. Este un simbol care seamana intr-un fel cu un romb (nu avem acum posibilitate grafica de exprimare) si care persista de zeci de mii de ani in Maramures. Este un lucru impresionant, peste care s-a suprapus cultul Soarelui. Deci, Soarele si Marea Zeita Mama se prezinta acum in aceeasi imagine, ca o sigla, pe covoarele maramuresene. In acelasi timp, acelasi semn il gasim in marile civilizatii ale lumii si acum: India, Egipt, Peru etc. Astea-s lucruri impresionante. Maramuresul are simboluri etern umane. Este impresionant sa descoperi un Maramures atat de vechi. Si de aceea, durerea de a pierde simbolurile si autenticitatea Maramuresului este cu atat mai mare cu cat constientizezi importanta lor pentru istoria omenirii. „Tabara de anul acesta se numeste „Literatura nu are TVA”. Titlul a fost dat de Ioan Grosan. Noi vrem sa demonstram ca, in general, marile crize economice au produs mari valori. Paradoxal, cand sunt probleme, arta iese si mai pregnant in evidenta, atunci este loc pentru o manifestare de umanitate, de creativitate, de imaginatie. Parca scriitorii si artistii sunt mai inspirati in situatii de criza”. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro