Limitarea drastică a plăților în numerar, încă un atac la libertate și drepturi fundamentale

Încă o „teorie a conspirației” devine realitate: renunțarea treptată la banii lichizi. Cea mai gravă dintre măsurile fiscale din pachetul pentru care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea a fost și cel mai puțin discutată: limitarea drastică a plăților în numerar. De altfel, este singura măsură care nu este argumentată în niciun fel în expunerea de motive. Practic, sub masca reducerii evaziunii fiscale, România ar urma să aibă, probabil, cel mai mic plafon în numerar din UE. În realitate, măsura profund anticonstituțională crește controlul statului asupra modului în care ne folosim banii și reprezintă un atac grav la libertate și drepturi fundamentale. De ce? Pentru că numerarul înseamnă „libertate și autonomie”,  spune Banca Centrală Europeană, motiv pentru care limita plăților în UE este, potrivit regulamentului Parlamentului European, de 10.000 de euro. Din același motiv, state ca Austria sau Elveția vor să introducă în Constituție dreptul de a folosi numerar.

„Numerar=Libertate”. Nu, din păcate, nu e o pancartă din România zilelor noastre, în care se discută superficial și pe repede-înainte despre măsurile fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, ci este sloganul unui viitor referendum pentru introducerea dreptului de a folosi numerar în Constituție. State precum Austria sau Elveția vor să impună acest lucru în legea fundamentală, iar altele, ca Suedia, care visau la o societate fără bani numerar, au renunțat la acest lucru. De ce? Pentru că, pe scurt, toate regulamentele Europene și ale Băncii Centrale Europene recunosc că banii cash asigură libertate și autonomie.
Culmea, în România, țara cea mai puțin bancarizată și digitalizată din UE, guvernanții visează la o societate fără numerar. Încă o teorie a conspirației care devine, încet dar sigur, realitate. De această dată, motivația nu e sănătatea publică, ca în pandemie, ci lupta cu evaziunea fiscală și gaura imensă din buget. Din acest motiv, plățile între persoanele juridice sunt reduse, conform proiectului de act normativ, la 1000 de lei, respectiv 2000 de lei în cazul magazinelor cash and carry, iar între persoane juridice și persoane fizice la 5000 de lei. S-a discutat și despre obligativitatea plății salariilor pe card, dar măsura nu a fost inclusă în pachetul legislativ, poate și deoarece Curtea Constituțională a declarat în trecut că această măsură este neconstituțională. De altfel, ne­constituțională ar putea fi și reducerea drastică a plăților în numerar, iar CCR urmează să se pro­nunțe, în 18 octombrie, asupra constitu­țio­nalității întregului pachet.    
Însă, indiferent de verdict, această măsură este extrem de gravă, deoarece crește controlul asupra cetățenilor: statul și furnizorii de servicii de plăți vor putea să monitorizeze toate tranzacțiile cetă­țe­nilor, reduce drastic libertatea și drepturile fundamentale. Culmea, măsura nu a fost în niciun fel justificat[ în expunerea de motive. Și, la fel ca toate măsurile și știrile cu adevărat importante, a trecut neobservată, deoarece presa și oamenii politici s-au ocupat mai mult de fumigena cu naționalizarea Pilonului II. Să fie prostie sau mârlănie?

Motivația oficială e că așa e trendul în UE! Ceea ce e fals! Parlamentul European a decis, în 2021, ca plafonul de plăți în numerar pentru o singură achiziție să fie de 10.000 de euro, adică de 50 de ori mai mare decât plafonul pe care România vrea să-l impună. De­si­gur, regulamentul permite statelor să-și impună propriile pla­foane, dar nimeni nu a impus un plafon atât de mic ca și noi.  
De ce, mereu, când i se cere să mănânce rahat cu lingurița, România ia polonicul? Din slugărnicie, din prostie, din disperare sau din interes. Reducerea plafoanelor de plăți în numerar este o poveste despre libertate, dar și despre bani. Banii cetățenilor, de care vor putea dispune alții, și banii băncilor, care vor crește prin comisioane de până la 1% la fiecare achiziție. Numărul unităților bancare din România s-a redus constant în ultimii ani, la fel și numărul ATM-urilor. Iar si­tuațiile cu POS-uri care nu funcțio­nează sunt multe și dese. Dar, dincolo de asta, rămâne întrebarea ros­tită chiar de Guvernatorul BNR: „Ce vină am eu că ANAF nu e digitalizat?”. Adică de ce ne obligați pe toți să devenim clienții băncilor pentru că ANAF nu se poate digitaliza și nu poate lupta cu evaziunea fiscală?

Pentru cei care se întreabă cum le-ar putea afecta libertatea acest lucru, este suficient să ne amintim de protestul camionagiilor din Canada care s-au trezit cu conturile blocate. Practic, accesul la banii tăi este pus sub semnul întrebării, mai mult, așa cum spuneau chiar mai marii Băncii Centrale Europene, în caz de criză bancară, de exemplu, cetățenii riscă să-și piardă economiile din cauza dobânzilor negative. Iar lista poate continua. Cert este că statul vrea să știe ce, când și cum ai cumpărat cu banii tăi. Problema este că nu va ști doar statul, ci și diferite alte entități care vor folosi aceste date în scop de marketing, politic etc.

Sună conspiraționist și retrograd. Iată ce spune Banca Centrală Europeană despre avantajele numerarului:
- asigură libertate și autonomie. Bancnotele și monedele reprezintă singura formă de bani pe care cetățenii o pot deține fără implicarea unei părți terțe. Nu este necesar accesul la echipamente, internet sau electricitate pentru a plăti cu numerar, ceea ce înseamnă că acesta poate fi utilizat în cazul unei pene de curent sau al pierderii cardului;
- este un mijloc legal de plată. Creditorii, precum magazinele și restaurantele, nu pot refuza nu­me­rarul, cu excepția cazului în care convin, în prealabil, cu clienții asupra unui alt mijloc de plată. Pentru mai multe informații, a se vedea recomandarea Comisiei Europene din 22 martie 2010 (2010/191/UE);
- asigură protecția vieții private. Operațiunile cu numerar respectă dreptul nostru fundamental la protecția vieții private, a datelor și a identității în chestiuni financiare;
- are caracter incluziv. Numerarul oferă opțiuni de plată și de economisire persoanelor cu acces limitat sau fără acces la monedă digitală, acesta fiind astfel esențial pentru incluziunea cetățenilor vulnerabili din punct de vedere social, precum categoria vârstnicilor sau cea a persoanelor cu venituri mai scăzute;
- te ajută să ții evidența cheltuielilor. Numerarul îți permite să îți ții cheltuielile sub un control mai atent, de exemplu te împiedică să îți depășești bugetul;
- este rapid. Bancnotele și monedele permit reglarea imediată a unei plăți;
- este sigur. Numerarul s-a dovedit a fi sigur în ceea ce privește criminalitatea cibernetică, frauda și contrafacerea. De asemenea, întrucât reprezintă bani ai băncii centrale, acesta nu presupune riscuri financiare nici pentru inițiatorul plății, nici pentru destinatarul acesteia;
- este un mijloc de tezaurizare. Numerarul este mai mult decât un simplu instrument de plată. Acesta permite cetățenilor să dețină bani în scopul economisirii fără riscul de nerambursare. Este util pentru cadouri și plăți de mică valoare între persoane. De exemplu, pă­rinții pot da copiilor mici sume în numerar pentru cumpărături de mică valoare sau o persoană poate încredința numerar unui prieten sau unei cunoștințe pentru o achiziție în numele său. Numerarul contribuie, de asemenea, la promovarea culturii financiare în rândul copiilor.

Cum e totuși la alții?

Avocatul Michaela Braun Noviello face o trecere în revistă a categoriilor de impozit în Germania.
Principalele categorii de impozit în Germania sunt:

Impozitul pe venit

Impozitul pe venit (Einkommensteuer sau ESt în germană) este o taxă percepută asupra veniturilor persoanelor fizice. Baza de calcul pentru impozitul pe venit este venitul net global. Calculul este reglementat prin tabelul impozitului pe venit, care se elaborează în fiecare an, de către administrația fiscală.
Impozitul pe salariu (Lohnsteuer) se percepe pentru toți angajații. Atunci când apar venituri suplimentare sau venituri dintr-o activitate independentă, se vorbește des­pre impozitul pe venit (Einkommensteuer). Acest lucru se datorează diferențelor în denumire, unde „salariu” se aplică remune­ra­­ției angajaților, iar „venit” se aplică la toate celelalte tipuri de venituri.

Principiile dreptului impozitului pe venit

Calculul impozitului pe venit se bazează pe următoarele principii:
1. Impozitarea în funcție de capacitatea contributivă: Principiul capacității contributive prevede că persoanele cu obligații fiscale trebuie să fie impozitate în funcție de „capacitatea lor economică individuală”. Acest lucru înseamnă că din veniturile persoanei fizice trebuie să rămână suficient pentru a-i fi asigurată existența.
2. Principiul venitului global: Principiul venitului global prevede că persoanele cu obligații fiscale sunt impozitate în țara lor de rezidență cu privire la totalul veniturilor lor din întreaga lume. Deci, dacă lo­cuiești în Germania și obții o parte din venituri din străinătate, acestea vor fi impozitate în Germania. Dacă ai plătit deja impozite în străi­nătate, acestea pot fi creditate sau deduse din impozitul german.
3. Principiul net: Principiul net stabilește că impozitul se aplică numai asupra veniturilor nete, adică veniturile după deducerea cheltuielilor de publicitate sau a cheltuielilor de afaceri.
4. Principiul ratelor de impozitare treptate: Venitul este impozitat progresiv în Germania, ceea ce înseamnă că rata de impozitare crește în funcție de venit.
5. Principiul perioadelor: Conform principiului perioadelor, venitul este impozitat separat pentru perioadele respective, fără a se lua în considerare perioadele anterioare sau ulterioare. Aceasta înseamnă că venitul anual al unui an calendaristic este impozitat separat. Cu toate acestea, persoanele juridice înregistrate în registrul comerțului pot solicita un exercițiu financiar diferit, iar fermierii sunt obligați să aibă un exercițiu financiar diferit.

Nivelul impozitului pe venit

Nivelul impozitului pe venit depinde de nivelul veniturilor totale din sursele de venit menționate mai sus. Dacă inițial începi să îți înființezi o afacere în timpul liber și mai ai și venituri dintr-un loc de muncă stabil, acest lucru crește venitul tău impozabil. De asemenea, poți deduce pierderile din înfiin­țarea afacerii.
În plus, se iau în considerare deduceri și cheltuieli speciale precum asigurările pentru bătrânețe, boală sau accident pentru a reduce impozitul.
Venitul este împărțit în diferite zone de progresie. Pe măsură ce venitul crește, se aplică o rată de impozitare corespunzătoare, crescând astfel sarcina fiscală.

Impozitul pe venit pentru antreprenori

Ca acționar sau asociat, trebuie să declari și să plătești impozitul pe profit din afacerea ta în declarația personală privind impozitul pe venit. Asociațiile de persoane, cum ar fi OHG (Societate în nume colectiv), întreprinderile individuale, GbR (Societate civilă) și KG (Societate în comandită simplă), nu plătesc impozit pe venit în nume propriu, ci doar asociațiilor, persoane fizice.

1. Impozitul pe profit (Körperschaftssteuer)

Societățile de capital (SRL, AG) trebuie să plătească impozitul pe profit în calitate de persoane juridice. Profiturile sunt impozitate la o rată uniformă de 15%. Baza de calcul a profitului se stabilește după regulile contabile aplicabile socie­tăților de capital.

2. Impozitul comercial (Gewerbesteuer)

Orice comerciant, persoana fizică sau juridică, este plătitor de impozit comercial, care se fixează și se percepe de comuna unde își are sediul comerciantul. Pentru co­mercianții persoane fizice și pentru societățile de persoane, nu se impozitează decât câștigul anual ce depășește 24.000,00 de euro. Deoarece comunele sunt îndrep­tățite să fixeze valoarea acestui impozit, este important locul unde se află sediul și eventual filialele comerciantului. Diferențele sunt mari, astfel încât rata de impozitare variază între 7% și chiar 31% din câștigul realizat.

3. Impozit pe câștiguri din capital (Kapitalertragssteuer)

Acest impozit se plătește de către societățile de capital de câte ori plătesc dividende către asociați/ acționari.  Impozitul este în cuantum de 25% din dividende, la care se adaugă o taxă de „solidaritate“ și impozitul pentru biserică.

4. Taxa pe valoarea adăugată (Umsatzsteuer)

– este de 19% și se aplică tuturor serviciilor prestate de comercianți contra cost (pe teritoriul Germaniei), dacă acestea au depășit în anul precedent 22.000 de euro.

„Peste tot se dorește să se aibă control total asupra omului”

„Ce știu e doar faptul că poți plăti cu cash până în 2000 de euro. Oricum, în toată Europa se strânge lațul. Aici au încercat să scadă plata cu cash, dar încă e tare Mafia. Îi «termină» dacă îi obligă să fie «sclavii» băncilor, să facă toate tranzacțiile prin bănci și să plătească comisioane. Peste tot se dorește să aibă control total asupra omului. Cu banii îl ai cel mai ușor și mai bine. Fac apoi ce vor cu tine. Ești la mâna lor. Până mai ieri, se rugau de tine să deschizi cont. Azi, nu ai ce căuta la bănci fără programare. Și asta pentru banii tăi! În România, guvernanții nu fac altceva decât să execute porunci date de afară!
În Italia nu s-au modificat măsurile fiscale în ultima vreme. Spre deosebire de România, salariul mi­nim este de 1300 de euro. Sunt oameni care sunt angajați și știu cât iau în mână, dar cel care are o firmă și are un angajat spune că suma pe care i-o dă muncitorului este similară cu banii pe care-i dă la stat. Dacă omul este pe cont propriu, lucrurile se schimbă. Este un fel de PFA și, la trei luni, este obligat să plătească o serie de asigurări, în caz de accident, asigurări de sănătate etc, care însumează la trei luni 1300 de euro, bani care merg la stat. În plus, plătește un contabil, care într-un an costă cam două mii de euro. Pe urmă, din profit are de dat la stat 60%, dacă are facturat, desigur. Probabil tocmai pentru că se știe că se lucrează mult și la negru, de aceea este taxa mai mare. Dar din cei 60%, o anumită parte este deductibilă, în sensul că poți să-ți cumperi lucruri necesare în desfășurarea activității cum ar fi utilaje, scule etc. Sigur că există un plafon pentru cât e deductibil. Anul trecut, s-a discutat să aducă cash-ul la o mie de euro, dar, până la urmă, au cedat pentru că s-a schimbat guvernarea și chiar s-a discutat să mărească plafonul, pentru că se dădea exemplul Germaniei, unde plafonul plăților cash este mult mai mare”, explică un maramureșean care trăiește în Italia.

În Italia, Belgia, Spania și Portugalia, de exemplu, plafonul pentru numerar este de 3000 de euro. În Franța, plafonul este 1000 de euro. Dar există numeroase țări în care nu există niciun plafon pentru numerar: În ceea ce privește impozitele, Antonio Nyerjak din Belgia explică: „plafonul de plăți numerar, 3.000 de euro, poate plăti numerar un furnizor o singură dată pe an. Impozitul societăților: 25%
impozit pe profit + 30% impozit pe dividende. Impozitarea salariilor, depinde. Toate profesiile din Belgia sunt categorisite în anumite grupe. În funcție de grupă depinde procentajul de taxare, fiecare categorie de angajați se taxează diferit.

Vă dau un exemplu:
- un angajat în contabilitate, ca să ia 2.000 de euro net/ lună, mai există încă 1.000 de euro taxe de toate felurile pe salariul său;
- un angajat în construcții, ca să ia 2.000 de euro net/ lună, mai există încă 2.000 de euro taxe de toate felurile pe salariul său, diferă în funcție de comisia paritară (așa se numește categorisirea): comisii paritare”.
 

Tabelul de impozit pe venit pentru anul 2023
   

Numărul unităților bancare din România s-a redus constant în ultimii ani, la fel și numărul ATM-urilor. Iar situațiile cu POS-uri care nu funcționează sunt multe și dese.
Dar, dincolo de asta, rămâne întrebarea rostită chiar de Guvernatorul BNR: „Ce vină am eu că ANAF nu e digitalizat?”.

„Oricum, în toată Europa se strânge lațul. Aici au încercat să scadă plata cu cash, dar încă e tare Mafia. Îi «termină» dacă îi obligă să fie «sclavii» băncilor, să facă toate tranzacțiile prin bănci și să plătească comisioane. Peste tot se dorește să aibă control total asupra omului. Cu banii îl ai cel mai ușor și mai bine. Fac apoi ce vor cu tine. Ești la mâna lor”.