Limbajul terorist al ETA

Explozia unei maºini-capcanã cu 30 de kilograme de explozibil într-un loc atât de emblematic precum centrul expoziþional de la periferia Madridului evidenþiazã, cum s-a întâmplat ºi cu atentatul de la Getaxo ºi din alte locuri de la marginea Capitalei, cã organizaþia teroristã ETA este dispusã sã-ºi supraliciteze, prin limbajul armelor, o posibilã negociere cu guvernul, subliniazã ziarele El Mundo ºi El Pais, citate de Rompres. “Atenþionarea” Maºina-capcanã a fost plasatã la primele ore ale zilei de 9 februarie, la micã distanþã de locul în care Regii Spaniei urmau sã inaugureze târgul de artã contemporanã (ARCO), în compania preºedintelui Mexicului, Vicente Fox. Bomba pe care ETA a detonat-o la centrul expoziþional, dupã alerta telefonicã prealabilã, nu era cu siguranþã menitã sã ucidã, dar putea sã o facã. Doar s-a mai întâmplat de atâtea ori ºi se poate întâmpla oricând se plaseazã o maºinã-capcanã într-un loc public. Bilanþul de miercuri: 42 de rãniþi uºor, inclusiv ºase agenþi din cordonul de securitate. Aceastã relativã incertitudine privind rezultatul atentatelor cu avertisment prealabil face parte din mesajul pe care obiºnuieºte sã-l transmitã ETA: de data aceasta nu au fost victime, dar mâine s-ar putea sã fie. Serviciile antitero bãnuiesc cã atentatul de miercuri a fost pus la cale de un comando itinerant al ETA, care avea drept sarcinã sã intre în Capitalã, sã dea lovitura ºi apoi sã fugã. Modul de operare (maºinã furatã în ajun ºi amplasatã în zorii zilei) duce cu gândul la aceastã posibilitate, deºi anchetatorii nu eliminã ipoteza ca teroriºtii sã se fi refugiat la Madrid înainte de fuga lor definitivã. Timpul relativ scurt între plasare bombei, avertismentul trimis ziarului Gara ºi explozia valideazã ipoteza. Totuºi, nu se poate crede cã gruparea teroristã are în momentul actual o infrastructurã stabilã în Capitalã. Similitudinea Atentatul este practic identic cu cel comis de ETA la 22 aprilie 2002, în apropiere de sediul companiei Repsol-Ypf din Madrid. ªi atunci maºina fusese furatã cu câteva ore înainte de atentat, încãrcatã cu explozibil, condusã de douã persoane pânã la porþile garajului clãdirii ºi activatã cu un temporizator. Diferenþa: la Repsol-Ypf nu a existat avertisment. Teroriºtii care au acþionat au furat maºina Renault 19 de culoare albã, marþi, 8 februarie, la orele 21 de pe strada Guadalajara, la 50 de km distanþã de Madrid, de pe o ºosea care duce la expoziþia Ifema. Modul în care au fost schimbate plãcuþele de înmatriculare ºi plasatã încãrcãtura de explozibil rãmâne un mister. Anchetatorii ºtiu însã cã teroriºtii dispun de unelte specifice pentru astfel de operaþiuni, precum deschizãtorul de conserve, un dispozitiv artizanal de deschis maºini vechi Renault ºi Peugeot. Când a fost dat telefonul de avertisment, autoturismul era deja parcat, ceea ce-i face pe anchetatori sã creadã cã teroriºtii au folosit un apartament din vecinãtate pentru a se adãposti. Prezumþii “Avem mai mult ipoteze, însã deocamdatã poiliþia nu eliminã nici un fel de pistã”, a declarat miercuri ministrul de interne, Jose Antonio Alonso. Nici una dintre sursele consultate nu a îndrãznit sã asigure cã ETA ar dispune de o infrastructurã în Capitalã. Ar putea fi multe lucruri- au subliniat surse antitero – sã profite de impactul mediatic cu prilejul târgului internaþional de artã contemporanã ARCO; sã prejudicieze candidatura Madridului la organizarea Jocurilor Olimpice din 2012; sã lanseze un avertisment preºedintelui Vicente Fox, pentru politica pe care o promoveazã faþã de membrii ETA refugiaþi în Mexic. Atentatul survine în contextul unor speculaþii privind presupuse contacte cu gruparea teroristã, fie din partea poliþiei franceze, fie din partea guvernului spaniol, în baza principiului pace contra deþinuþi, lucru dezminþit de ministrul de interne spaniol. Se ºtie însã de mulþi ani încoace cã, ori de câte ori se speculeazã, cu sau fãrã temei, cu privire la un dialog cu ETA, se produc atentate. Dacã se speculeazã, se întâmplã pentru cã de obicei se considerã cã gruparea este slãbitã; dar posibilitatea minimã a existenþei unor negocieri are efecte euforizante asupra liderilor ETA. ªi, deocamdatã, nu fac decât sã punã bombe. Pentru a demonstra cã sunt mai puternici decât se crede sau pentru a transmite un mesaj. Este adevãrat cã ETA trece printr-un moment de slãbiciune ºi cã eficienþa poliþiei (14 arestãri recente, plus 700 de deþinuþi aflaþi în închisoare) este ridicatã. Sprijinul populaþiei basce faþã de violenþã a scãzut considerabil, inclusiv între alegãtorii Batasuna (aripa politicã a ETA, interzisã) ºi este de numai 7%, potrivit Euskobarometru. Într-o dezbatere angajatã în urmã cu doi ani de ziarul basc Gara, s-au fãcut auzite mai multe voci ce comparau creºterea numãrului de arestãri cu scãderea numãrului de atentate, cerând angajarea unui dialog cu ETA. Existã pericolul ca simpla propunere de dialog sã-i redea ETA gustul de a ucide. Mesaj cãtre Ortegi Atentatul intervine într-un moment-cheie ºi delicat, având în vedere cã premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero s-a arãtat dispus sã epuizeze toate mijloacele pentru pace. Slãbiciunea operativã a ETA, miºcãrile interne ale membrilor etarra ºi disponibilitatea afiºatã de Zapatero au provocat speculaþii privind presupuse convorbiri cu ETA. Trebuie avute însã în vedere faptele, iar acestea aratã bombe explodate în Getaxo ºi Madrid. Într-un mod destul de criptic, premierul Zapatero, aflat în vizitã în Polonia, i-a avertizat pe teroriºti ºi pe cei care îi sprijinã cã nu-ºi au locul în societatea politicã. Este posibil sã fie un avertisment adresat purtãtorului de cuvânt al formaþiunii Batasuna, Arnaldo Otegi, sã abandoneze proiectul de a deschide cãi legale unei participãri electorale a partidului. Totuºi, guvernul trebuie sã aibã ultimul cuvânt. Doar abandonarea violenþei din partea ETA sau condamnarea explicitã de cãtre Batasuna ar putea angaja un proces judiciar care sã autorizeze participarea la viitoarele alegeri regionale din þara Bascilor a listelor acestui partid. Miercuri, 9 februarie, s-a vãzut cã nu este cazul. S-a vãzut cã singura cale posibilã este de a menþine presiunea poliþiei, de a promova acþiuni de dezactivare a reþelei ºi de a anihila orice tentativã de recrutare de noi membri din partea ETA. El Mundo