Legea Minelor, modificări şi completări. Varianta pe scurt

Noua Lege a Minelor a fost adoptată de guvern şi a fost trimisă pentru dezbateri în Parlament. Este un pas serios pentru redeschiderea activităţii miniere neferoase, activitate

închisă într-un moment de rătăcire de către

guvernele anterioare.

Am căutat această nouă Lege a Minelor, având în vedere interesul maramureşenilor pentru activitatea minieră. Actualul guvern şi preşedintele Traian Băsescu au afirmat de multe ori că mineritul neferos trebuie redeschis pe perimetrele rentabile, pe activităţile care pot aduce un profit. Nu s-a putut, deoarece o activitate închisă prin HG, nu poate fi redeschisă decât prin HG. De asemenea, mai multe din prevederile Legii Minelor (din 2003) au devenit ineficiente sau neexplicite ori aveau nevoie de un „upgrade” pentru a se alinia situaţiei anului 2013.

Am găsit şi am încercat să venim cu textul respectiv, dar el este foarte tehnic şi greu de înţeles la o lectură liberă. Este nevoie de o permanentă comparaţie cu vechea Lege. Am discutat cu specialişti în minerit şi avem câteva concluzii cu privire la principalele articole care se modifică sau se adaugă. Această nouă Lege a Minelor va clarifica situaţia Remin, dar şi a Romaltyn.

Principalele modificări, completări sunt legate de obligaţiile de mediu ale titularilor de licenţe de explorare şi exploatare. Astfel, la art.3 pct. 1, în definiţia activităţii miniere este inclusă şi monitorizarea factorilor de mediu, alături de închiderea perimetrelor şi reabilitarea mediului. Adică, eşti obligat ca un interval de timp să asiguri fonduri pentru monitorizarea parametrilor de mediu din perimetrul ecologizat, aşa cum Romaltyn s-a angajat să monitorizeze iazul Aurul, după închidere, timp de 30 de ani.

Completări în acest sens (obligaţii de mediu) au fost făcute şi la punctele 9.1, 11 şi 12 din art.3.

- La art.3, pct. 16 - garanţia financiară pentru reabilitarea mediului - se precizează obligativitatea depunerii unei sume de bani (fără detalii privind cuantumul sau modul de calcul) într-un cont deschis de autoritatea competentă, bani care să poată fi folosiţi de acea autoritate pentru lucrări de reabilitare de mediu, în cazul în care titularul de licenţă nu-şi îndeplineşte corespunzător sau deloc obligaţiile în acest sens. Nu sunt precizări clare asupra cuantumului şi a modului de depunere a sumei (progresiv, pe măsura derulării exploatării), respectiv cu privire la modalitatea de evaluare a costurilor de ecologizare, ţinând cont de fluctuaţiile de preţuri şi de durata estimată de exploatare.

- Art.3 pct. 18 - definiţia mediului este mult mai completă şi mai complexă, fapt care induce noi obligaţii, respectiv costuri pentru operatori, adică anumite activităţi miniere pot deveni nerentabile, neatractive prin prisma cheltuielilor suplimentare cu mediul.

n La pct.18.1, art.3, se defineşte “mina”. Este important că se introduc în definiţie şi instalaţiile de gestionare a deşeurilor miniere. În contextul discuţiilor din Baia Mare, potrivit noii Legi a Minelor, sediul uzinei poate fi considerat mină (acuma e definit ca “perimetru minier”, prin licenţa 1/1998).

- Introducerea definiţiilor de la pct. 20.1 (monitorizare), 20.2 (monitorizare post-închidere) şi 20.3 (operator minier), este benefică, pentru că se elimină posibilitatea de interpretare şi de eschivare de la obligaţiile legale.

- Definiţia redevenţei miniere (pct. 31), introduce obligativitatea plăţii acesteia şi de către titularii licenţelor de explorare, care execută lucrări de exploatare experimentală în vederea solicitării de licenţă de exploatare.

- Art.19 este completat ca să permită redeschiderea activităţii miniere în perimetrele închise prin HG. Este partea aşteptată de către cei de la Remin. Practic, este necesitatea la care se referea ministrul economiei, Varujan Vosganian pentru redeschiderea mineritului în ţară. La fel şi art. 21 aliniat c.

- Art 33 – s-au introdus 2 aliniate noi, privind situaţiile în care se poate suspenda licenţa de exploatare, ambele vizând mediul.

- Art.41 - privind obligativitatea informării autorităţilor locale şi judeţene despre emiterea licenţei şi instituirea unor perimetre miniere, respectiv despre obligaţiile acestor autorităţi privind permiterea tuturor operaţiunilor necesare în vederea derulării activităţilor concesionate. Este o formă mai clară şi mai explicită decât în varianta iniţială. Acest articol are o aplicabilitate perfectă la speţa din CL Baia Mare.

- Art.45 privind cuantumul redevenţei, nu se modifică! Poate se aşteaptă propuneri de la Ministerul Finanţelor.

Să mai spunem că în noua Lege a Minelor, deşeurile miniere, respectiv iazurile de decantare sunt reconsiderate şi devin resurse minerale cu un regim de exploatare pentru orice minereu neferos, în cazul nostru. Şi în vechea lege se prevedea aşa ceva, dar acum este mai clar, mai limpede.

Am încercat să vedem ce reacţii sunt în sistem, dar este încă tăcere. Noua Lege va merge în Parlament, probabil după vacanţa parlamentară, sau poate va fi dezbătută în sesiunile parlamentare extraordinare care vor fi pe parcursul verii. Parlamentarii pot aduce amendamente, după care se dezbate şi va merge spre promulgare.

Dincolo de disputele din cadrul CL Baia Mare sau între ecologişti, se desprind câteva concluzii importante.

Compania Remin trebuie să fie pregătită pentru o începere de activitate pe cel puţin trei perimetre. Credem că prima problemă ar fi personalul, în concluzie ar trebui văzută situaţia celor care ar putea lucra în producţie.

Concluzia cea mai spectaculoasă este că Baia Mare are o bijuterie, respectiv „Uzina de aur!”, adică Romaltyn.

În România nu mai există nici o unitate care ar putea prelucra minereurile neferoase, în special cele de metale nobile. Mulţi nu realizează ce importantă a devenit această uzină în contextul unei reporniri a activităţii miniere neferoase.

Romaltyn are o tehnologie adaptată acestor vremuri, adică tehnologie modernă şi în concordanţă cu cerinţele de mediu. Dacă guvernanţii doresc să reînceapă o activitate în folosul românilor, nu se poate face abstracţie de unitatea din Baia Mare.