Legea Minelor a picat. Nordul mai aşteaptă!

Săptămâna trecută a fost una nebună pentru politica românească. Parlamentarii, aleşii au votat mai multe legi care au produs haos în mediile politice, administrative, dar ce este mai grav, cancelariile europene, prin ambasadele din România, dar şi ambasada SUA, au reacţionat rapid şi la obiect. Partea cu superimunitatea parlamentarilor şi Codul Penal a început să fie dezbătută pe toate canalele media şi de către toţi. S-a spus de către unii că România a mers în urmă cu zece ani de democraţie. Alţii au spus că dracul nu este atât de negru. Ce să mai înţelegi?

Reacţia cea mai dură a venit din partea Ambasadei SUA. Americanii au dat un comunicat de presă fără echivoc. Deşi el a apărut pe canalele naţionale, vă prezentăm comunicatul pe care şi GAZETA de Maramureş l-a primit.

Dincolo de aceste discuţii politice, dure chiar, de reveniri ale liderilor USL (Victor Ponta), de declaraţii greu de priceput ale lui Crin Antonescu, vrem să spunem câteva cuvinte de o altă lege ce a trecut în ziua neagră pentru România, cum a fost ea prezentată de mulţi analişti.

Legea Minelor a căzut la vot.

Se spune că liberalii, cei care au venit cu propuneri consistente pentru modificarea acestei legi, ar fi jucat la două capete, iar legea a căzut.

Motivul ar fi un articol care ar fi cu dedicaţie pentru Roşia Montana.

Nu ştim exact care este motivaţia, dar dincolo de povestea din Apuseni, Legea Minelor este mai mult decât necesară pentru a se putea debloca activitatea minieră. Şi ne referim la nordul ţării. Atâtea luni de promisiuni din toate părţile, atâtea planuri, discuţii, proiecte

s-au spulberat prin faptul că Legea Minelor a picat.

Desigur, pe lângă această Lege, mai este şi problema redevenţei. O problemă mult discutată şi care ar trebui să aibă o finalitate în interesul românilor, al României. Am discutat cu inginerul băimărean Vasile Sofronie, expert, provenit din sistem, despre redevenţă, ce înseamnă şi cam cum ar trebui să se pună problema. În aşteptarea clarificărilor la Legea Minelor, vă prezentăm o opinie despre redevenţă.

Ce este redevenţa minieră?

Dicţionarul Enciclopedic Managerial, lucrare cuprinzătoare şi de referinţă în domeniu minier, editată după anul 1989, prezintă extensiv înţelesul noţiunii de REDEVENŢĂ:

- sumă de bani plătită periodic de către persoane care au concesionat anumite bunuri: mine, terenuri agricole sau forestiere, lucrări de drumuri publice sau exploatarea lor; ori au contractat licenţe prin know-how

- mărimea se stabileşte prin contractul încheiat între titularul dreptului concedat şi beneficiarul acestuia, proporţional cu folosirea bunului ce face obiectul contractului

- cota de redevenţă poate fi fixă sau variabilă, ultima rezultând din aplicarea unor cote procentuale la cifra de afaceri realizată prin folosirea bunului concedat, la mărimea producţiei obţinute pe terenul concedat etc.

Legea Minelor defineşte înţelesul termenului de redevenţă minieră:

- suma datorată de concesionar bugetului de stat pentru produsele miniere extrase de către titular, reprezentând compensarea scăderii rezervelor minerale

- titularii licenţelor sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei redevenţe miniere

- redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte la o cotă procentuală din valoarea producţiei miniere

- aceeaşi cotă pentru minereuri de metale nobile, produse reziduale miniere etc.

- redevenţa minieră este datorată din ziua începerii realizării producţiei şi este plătibilă trimestrial, cu scadenţă până la data de 20 a primei luni a trimestrului următor

- titularii au obligaţia de a transmite autorităţii competente datele şi informaţiile necesare pentru a calcula redevenţa minieră cuvenită conform legii

- verificarea exactităţii datelor şi a informaţiilor pe baza cărora se calculează redevenţa minieră se face de către autoritatea competentă, precum şi de către organele administraţiei publice cu atribuţii în domeniul controlului financiar

- pentru neplata în termen a redevenţei miniere se datorează majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere, conform legislaţiei fiscale în vigoare

- plata redevenţei nu îl scuteşte pe titularul licenţei de la plata obligaţiilor bugetare datorate conform legislaţiei fiscale în vigoare.

Participaţia în acţiuni la capitalul social subscris şi vărsat nu are nimic în comun cu redevenţa. Participaţia în procente se aplică la distribuirea profitului net.

Fiind în dezbatere Roşia Montana, surprinde poziţia Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti, care a calculat că statul român nu ar câştiga nimic din afacere. Probabil că cele 24 de argumente ştiinţifice invocate au fost cuantificate într-un scenariu imaginar, fără a lua în considerare realitatea economică şi necesităţile sociale, iar statul român fiind considerat fără nici o responsabilitate faţă de cei care îl constituie. Este suficient a da curs spre realizare a lozincii „vrem să muncim, nu să cerşim!” şi câştigul din afacere este sigur.

Ing. Vasile SOFRONI