Legea Educației sau gâlceava eternelor schimbări

 Se schimbă sistemul de învățământ. Din nou. Noile Legi ale Educației ar trebui să fie gata până în 1 februarie, apoi proiectele ar urma să treacă prin Guvern până la 15 februarie, iar Parlamentul să le aprobe până pe 15 martie. Însă, actele normative cuprind o serie de prevederi controversate, motiv pentru care sunt contestate de aproape toată lumea, fiind catalogate drept „mai proaste decât forma inițială”. Oricum, textul lor nu a fost făcut încă public.

Noile legi ale Educației, în varianta ministrului Deca, stârnesc controverse și indignări. Deocamdată, vorbim doar de propuneri care nu au fost făcute publice, acesta fiind un alt motiv de nemulțumiri. Ministrul Educa­ției, Ligia Deca, a anunțat că „în momentul în care proiectele legilor Educației vor intra în acest proces de avizare interministerială, pentru a fi apoi aprobate de către Guvern, ele vor fi făcute și publice”. Cert este că propunerea pentru calendarul de avizare este „pe repede
înainte”, Parlamentul urmând să le adopte pe 15 martie. Așa că legile care schimbă radical sistemul de învățământ din România au devenit un „subiect fierbinte” .

Proiectul privind Legea Educației pentru învățământul preuniversitar propune o dublă admitere pentru clasa a IX-a şi noi competențe susținute de elevii clasei a XII-a în cadrul Examenului Național de Bacalaureat.  Recent, un grup de asociații ale elevilor solicită Ministerului să nu transmită către Parlament proiectul legii învăță­mântului preuniversitar în forma sa actuală, pe care o „critică profund” și o consideră „mai proastă decât forma inițială”. Ei cer o serie de modificări ce vizează, între altele, chestiuni referitoare la examenul de admitere la liceu și la reprezentarea și consultarea elevilor. Grupul de organizații semnatare sunt: Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Timiș (AETm) și Asociația Elevilor din Bacău (AEBc). Asociațiile arată în comunicat că „proiectele publicate sunt într-un stadiu cel puțin la fel de dezastruos ca forma lor inițială, având multiple măsuri care vin complet în detrimentul elevilor”.

Printre nemulțumirile elevilor se numără faptul că: „la nivelul reglementării transportului elevilor, pare că autorii legilor au decis să arunce niște termeni pe care nu îi înțeleg pe deplin în lege. Astfel, se discută despre decont, despre contracte, despre licențe și, mai apoi, despre curse regulate. De la un articol la altul, se vine cu o contra­dicție nouă, legea fiind alambicată și generând confuzii mai mari decât orice altă lege de până acum în acest domeniu”.

O altă problemă se referă la bursele elevilor, care, în viziunea asociațiilor respective, ar fi „suprareglementate într-un mod inoportun, fiind introduse criterii pentru acordarea lor la nivelul legii”.

Însă, cea mai mare problemă o constituie reglementarea examenelor: „Similar anunțurilor făcute pe surse în cursul săptămânii, Ministerul Educației propune introducerea unui examen de admitere la licee care să poată fi organizat de orice liceu, nu doar de colegiile naționale. Subiectele sunt realizate tot la nivel național, deci practic se dorește o dublare a examenului de Evaluare Națio­nală. Ne pozițio­năm ferm împotriva acestei măsuri, având în vedere că nu există niciun argument sau o analiză din care să putem deduce faptul că Evaluarea Națională, la acest moment, nu este suficientă și că dublarea ei va ajuta elevii. Nu în ultimul rând, apreciem faptul că proiectul dorește suprimarea mișcării de reprezentare a elevilor și a consultării reale cu beneficiarii educației. La nivelul proiectului, toate articolele preluate din Legea nr. 1/2011, unde era reglementată consultarea cu asocia­țiile elevilor, au fost modificate. Până și în elaborarea Statutului Elevilor, document care vizează în mod direct beneficiarii, a fost înlăturată obligativitatea consultării acestora”.

Un alt punct de interes al Legilor Educației, atât în varianta Câmpeanu, cât și în varianta actuală, a Ligiei Deca, o reprezintă plagiate­le și anularea titlurilor de doctor. Anul trecut, ex-ministrul Educa­ției a propus desființarea CNATDCU şi trecerea stabilirii plagiatelor la Comisiile de Etică din universități. În noile legi ale educației propuse de Ligia Deca, universitățile vor fi cele care analizează plagiatele. Rolul CNATDCU va fi acela de instanță de apel unde poate fi contestat verdictul dat de universități.

O altă prevedere contestabilă este că posesorul titlului de doctor poate renunța benevol la el, fără să restituie statului banii încasați în baza acestui titlu.
Conform noilor legi, liceele pedagogice nu vor mai putea forma învățători. Drept răspuns, 29 de licee  pedagogice din țară, printre care  și unul din Maramureș, au transmis o scrisoare președintelui României, Parlamentului și Ministerului Educației, în care arată că: „Având în vedere informațiile apărute în mass-media legate de proiectul de Lege a învăță­mân­tului preuniversitar, conform cărora liceele și colegiile pe­da­gogice nu vor mai avea specializarea de învățător, cadrele didactice din întregul sistem de învățământ pedagogic își exprimă dezaprobarea față de această decizie, care afectează grav baza formării dascălilor din România. Încercări de desfiin­țare a acestui profil au mai existat în perioada postdecembristă, dar timpul a dovedit că au fost decizii eronate și s-a revenit asupra lor.

Argumente:
1. Urmând acest profil vocațional, elevii au șansa ca, de la vârstă fragedă, să se pregătească temeinic pentru profesia de dascăl, într-un mediu care le oferă atât cunoștințe teoretice, cât și competențe și abilități metodice în cadrul practicii pedagogice desfășurate timp de patru ani. Prin școlile de aplicație, se oferă posibilitatea elevilor să-și desfășoare practica pedagogică observativă și de predare în condiții optime pe parcursul celor patru ani de studiu.
2. Absolvenții liceelor pedagogice au obținut rezultate deosebite la examenul național de titularizare în învățământul preșcolar și primar, iar în instituțiile de învă­țământ unde au fost încadrați au primit aprecieri prin care se confirmă temeinicia pregătirii psihopedagogice.
3. Absolvenții profilului pedagogic au ocupat posturi didactice și au continuat studiile universitare la facultățile de științe ale educației, ceea ce demonstrează că cele două nivele de învățământ se completează și nu se exclud.
4. Nu credem că se pot echivala anii de pregătire din liceul pedagogic și completarea procesului de per­fec­ționare din universitate, adică șapte ani de studiu, doar cu formarea din mediul universitar, adică trei ani.
5. Este cunoscut că unitățile de învățământ de stat și particulare solicită cadre didactice care au la bază liceele pedagogice.
6. Optăm pentru specializarea educator-învățător cu calificările: educator/ educatoare pentru educație timpurie (ciclul antepreșcolar și preșcolar) și învățător/ învățătoare (ciclul primar).
7. Condiționarea absolvenților de profil pedagogic, specializarea învă­țător/ învățătoare care se încadrează în sistemul național de învățământ pentru ocuparea func­ției didactice de învățător/ învă­ță­toare, de absolvirea unei forme superioare de învățământ într-o perioadă de 6-7 ani.

Modernizarea învățământului nu înseamnă doar forme noi, preluate ca atare, ci, mai ales, păstrarea fondului, a tradiției care și-a dovedit viabilitatea de-a lungul anilor. Credem că, în aceste condiții, adaptarea ar fi cuvântul – cheie.
Trebuie mers înainte cu ceea ce avem deja bun, fără să dărâmăm tot pentru a construi edificii fără bază. În plus, ar trebui cerută și părerea tuturor celor implicați în procesul instructiv-educativ”.

Lista controverselor nu se oprește însă aici. Vom reveni.