Legea dării în plată, adoptată

Mult dezbătutul proiect al dării în plată va deveni lege. Parlamentul a făcut câteva schimbări după ce preşedintele Iohannis a cerut reexaminarea sa, iar săptămâna trecută, proiectul a trecut cu doar un vot împotrivă. Prin urmare, odată legea promulgată, cei care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro şi dovedesc că nu mai au cum să îşi plătească ratele pot cere băncii să preia casa şi creanţa lor să fie ştearsă.

Legea dării în plată a fost adoptată miercurea trecută de deputaţi şi ar putea intra în vigoare peste trei săptămâni. Toate partidele au votat în favoarea actului normativ, care prevede că orice consumator care a luat un credit ipotecar poate da casa băncii în schimbul ştergerii datoriei până la ultimul cent. De lege beneficiază cei care au luat credite de maximum 250.000 de euro, nu şi cei care şi-au cumpărat o locuinţă prin programul „Prima casă”.

Legea votată miercuri mai rămâne la Parlament trei zile lucrătoare, timp în care aleşii o pot contesta la Curtea Constituţională. De asemenea, Guvernul, Avocatul Poporului şi Înalta Curte au dreptul de a sesiza judecătorii Curţii. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, actul normativ pleacă la Cotroceni pentru promulgare. Şeful statului are la dispoziţie 10 zile lucrătoare să decidă dacă, la rândul său, o contestă la Curte sau o promulgă.

Ultimele date ale Băncii Naţionale arată că sunt doar 300.000 de familii care au semnat un credit ipotecar cu una dintre băncile din România. Doar jumătate dintre aceşti români s-au împrumutat direct pentru a cumpăra o casă, în timp ce alţii au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o locuinţă. Sigur, este posibil ca banii tot pentru achiziţia unei locuinţe să fi fost folosiţi, dar acest lucru nu mai contează.  Indiferent de situaţie, legea dării în plată le permite acestora să scape de credit în schimbul casei, cât timp fac dovada faptului că nu îşi mai permit ratele.

„Legea dării în plată a suferit câteva modificări importante. Preşedintele a cerut să ne exprimăm asupra persoanelor care beneficiază. Am stabilit ca beneficiarii să fie doar persoane fizice care au calitatea de consumator, nu cei care au luat pentru afaceri. Am închis discuţia”, a spus iniţiatorul legii, Daniel Zamfir.

De fapt, lucrurile nu sunt chiar atât de clare, dar asta vor stabili instanţele, căci cel mai probabil această lege va da naştere unor numeroase procese.

Aplicarea retroactivă a legii are, de asemenea, numeroase neclarităţi. Sunt oameni care deja au fost executaţi silit, şi-au pierdut casele, dar băncile îi urmăresc în continuare pentru diferenţele de plată. Ei ar putea cere în instanţe, de asemenea, închiderea acestora, dar nu este clar la ce concluzie vor ajunge judecătorii.

Este posibil ca la aceste întrebări să răspundă în primul rând Curtea Constituţională, dar numai în cazul în care va fi sesizată. „Rămânem la convingerea că legea dării în plată are un impact asupra stabilităţii financiare. Creditarea e cea care suferă şi evident, mai departe, şi cei care vor să-şi ia un credit viitor”, a spus Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Băncilor.

„Opinia mea este că această lege nu are viaţă lungă, pentru că sunt încălcate câteva rigori juridice care nu vor putea să treacă dincolo de procesele care vor avea loc, unele în ţară, altele în străinătate. Din păcate nu va fi o lege pentru a-i ajuta pe cei care nu pot să plătească”, spune şi Adrian Vasilescu, consilier pentru strategie la BNR.

Ce spun băncile?

Pe scurt, avertismentele venite dinspre comunitatea bancară sunt următoarele:

- Programul Prima Casa devine inoperant

- Aplicarea acestei legi se va reflecta în creşterea preţului produselor şi serviciilor bancare în România din cauza constituirii de noi provizioane, cerinţelor suplimentare de capital, echilibrarea poziţiei valutare a băncilor, etc.

Vor apărea costuri finale  pentru statul român prin:

- aplicarea prevederilor privind încălcarea Tratatului European şi/sau din procese internaţionale

- posibila scădere a  rating-ului României

- reducerea veniturilor la bugetul statului din contribuţiile  tuturor industriilor afectate de lege care vor fi suportate de contribuabilii români

- Rămân de soluţionat aspectele care au condus la trimiterea spre reexaminare în Parlament a Legii, inclusiv cele sesizate de către comunitatea bancară

Propuneri pentru respectarea cerinţelor din Cererea de reexaminare

- Legea trebuie să stabilească condiţiile clare şi obiective de aplicare astfel încât să fie definită situaţia de nevoie a debitorului.

- Corelarea cu legea insolvenţei persoanelor fizice

- Corelarea procedurilor pentru implementarea mecanismului de dare în plată.

- Neretroactivitatea dispoziţiilor legale.