Legea bacşişului

Operatorii economici au de acum obligativitatea de a emite bon fiscal pentru bacşiş. Aceştia trebuie să îşi întocmească un registru special în care să fie justificate sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor. Ordonanţa a fost publicată deja în Monitorul Oficial.

Au fost introduse prevederi legale cu privire la definirea sumelor încasate în plus sub formă de bacşiş, în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de venituri încasate de operatori pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor către clienţi.

Operatorii economici au obligaţia de a stabili, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. De asemenea, aceştia au obligaţia de a întocmi documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestarea serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale, sau cele trecute în registrul special.

Aceştia vor trebui, de asemenea, să notifice serviciile fiscale în termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial cu privire la înfiinţarea acestui registru de bani personali. În notificare trebuie să precizeze exact data la care au constituit acest registru şi numărul de file pe care acesta îl conţine. Registrul trebuie neapărat să fie în format A4 şi semnat pe ultima pagină de către administratorul operatorului sau altă persoană împuternicită de către acesta. Foarte important în ceea ce priveşte completarea registrului este faptul că se face fără corecturi sau ştersături.

Astfel, dacă sumele neînregistrate sunt de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată în casa de marcat la data şi ora efectuării controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, se va emite un avertisment.

Amenzile pornesc de la 3.200 de lei, dacă suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat până la data şi ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, şi pot ajunge la 27.500 lei în cazul în care suma nejustificată care rezultă din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei şi depăşeşte 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat.

Mai mult, activitatea unei companii poate fi suspendată pentru 30 de zile în cazul în care, într-un interval de 24 de luni de la constatarea neregulilor, se constată o a doua abatere. În alte situaţii, dacă operatorul economic achită amenda, dar şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară, care constă în suspendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului economic pentru unitatea în care s-a constatat contravenţia, încetează de drept în termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator.

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a declarat recent că după ce se va începe impozitarea bacşişului, la buget se vor aduna, anual, aproximativ 300 de milioane de lei.

Guvernul a legiferat bacşişul care trebuie trecut pe un bon fiscal separat şi care este impozitat cu 16%. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului stabileşte că firmele decid, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din bacşiş rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.

Sunt şi categorii de prestatori de servicii care nu sunt vizaţi de măsura impozitării bacşişului, precum taximetriştii, cei care livrează mâncare la domiciliu sau cei care lucrează în sectorul de catering.