Latifundiarii padurilor morosene

* Marul discordiei din padurile de la Viseu si Borsa In Maramures sunt cateva zone care pun probleme la restituirea padurilor nationalizate de comunisti. Printre ele se numara Borsa, Viseu, Dragomiresti, Moisei, Repedea. Sunt doar cateva, dar cu suprafete mari de padure. Se vorbeste de mii de hectare, de parca ar fi vorba de pufuleti. Pe de o parte, toti cei din zona respectiva ar dori cat de multa padure, iar pe de alta, Directia Silvica nu lasa din padurile pe care le detine acum nici in ruptul capului. Disputa intre cele doua parti nu mai este de competenta Comisiei Judetene, ci trebuie transata in instanta. Ultima sedinta a Comisiei Judetene pentru Aplicarea Legilor Proprietatii a fost marcata de cateva cazuri cu solutii greu de pronuntat. Asta pentru ca nici macar instanta nu a facut lumina suficienta asupra anumitor aspecte. Intr-una din spete, sotii Marian din Bucuresti au solicitat o suprafata de padure, dupa Simion Papp, unul dintre cei mai mari latifundiari ai secolului trecut, care a detinut in Maramures si Suceava cateva mii de hectare de padure si teren agricol. Din cele 822 ha de padure (situate in Viseu, Borsa, Carlibaba), peste 500 se afla in Viseu. Cererea familiei Marian se bazeaza pe un testament lasat de una din fiicele lui Papp, Olga Fonai, care a testat intreaga avere familiei din Bucuresti. Problema este ca aceeasi suprafata e solicitata de Victor Rondolean, un mostenitor de sange al familiei Papp. In cadrul sedintei de lunea trecuta, in sala au fost prezenti reprezentanti ai ambelor parti. Familia Marian a invocat faptul ca Rondolean, desi este un descendent de gradul patru al familiei, nu are vocatie succesorala, pentru ca antecesorul sau, sotul uneia din fiicele latifundiarului Simion Papp, a renuntat in 1959 la succesiunea sotiei sale defuncte, in favoarea Olgai Fonai. In apararea lor, reprezentantii lui Victor Rondolean au sustinut ca respectivul nu renuntase la mostenire, din moment ce aceasta s-a intamplat la cativa ani de la moartea sotiei sale, iar mostenirea trebuie acceptata in maxim 6 luni de la data luarii la cunostinta a decesului. Ori, prin administrarea bunurilor familiei, sotul supravietuitor a dat dovada acceptarii tacite a mostenirii. Dupa Papp, potopul Pe de alta parte, Rondolean a contestat chiar testamentul lasat de fiica lui Papp, precizand ca aceasta avea o varsta foarte inaintata, peste 90 de ani si ca, din declaratiile specialistilor, ea nu ar fi avut discernamantul necesar si puterea fizica de a incheia acel testament, mai ales ca el fusese dat cu cateva zile inainte de a muri. Evident ca toate aceste aspecte trebuie clarificate de instanta de judecata, pe rol fiind mai multe dosare referitoare la acest caz. Lunea trecuta, Comisia a trebuit sa se pronunte in favoarea uneia dintre parti. Presedintele Comisiei, subprefectul Stefan Gonczi, nu s-a aratat preocupat de partea legataro-testamentara a povestii, ci a luat lucrurile pragmatic. A stabilit care au fost toti mostenitorii lui Papp si ce suprafete au avut acestia inscrise in Cartea Funciara la nivelul anului 1948, asa cum spune legea. S-a stabilit ca cei pe care ii mostenesc atat familia Marian, cat si Rondolean, au avut o anumita cota, echivalenta cu 85 ha padure. Dupa o deliberare a Comisiei intr-o sala separata, s-a dat verdictul. Fiecaruia i se va reconstitui partea de 85 ha padure, urmand ca pentru restul de suprafata sa se adreseze instantei, Comisia neavand nici o atributie in acest sens. Dupa cazul Papp, a fost definitivata situatia Composesoratului de la Viseu, respectiv, cei nemultumiti urmand sa se adreseze instantei. Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro