Linia VERDE intersectează Valea Neagră

Prima investiţie nouă, de producere a curentului electric pe baza energiei regenerabile a apei, a fost pusă în funcţiune în Maramureş. La inaugurare a participat Ministrul Mediului şi Pădurilor, Lászlo Bórbèly.

Miercuri, 28 martie 2012, a avut loc inaugurarea microhidrocentralelor (MHC) 1 şi 2, situate pe râul Valea Neagră. Investiţia în valoare de zece mil. euro, la care contribuţia statului, prin banii alocaţi de la Administraţia Fondului pentru Mediu, a fost de aproximativ 35%, aparţine S.C. HIDROPROD S.A., societate administrată de Mircea Coza. Gazeta de Maramureş a realizat o fotografie a evenimentului inaugural, aşa cum a avut loc, cu festivismul, dar şi cu satisfacţia reuşitei celor implicaţi în realizarea acestui obiectiv. Investiţia este un pas înainte pe “linia verde” a utilizării energiei regenerabile a apei pentru producţia curentului electric. Din punct de vedere tehnic, constă în patru obiective: captarea propriu-zisă a apei, sistemul de aducţiune prin conducte şi cele două MHC cu o putere instalată de 2,3 MW/oră la capacitatea de 100%. Ca modalitate de producţie, nu este o noutate pentru judeţul nostru, dar este prima investiţie nouă, de acest fel, pusă în funcţiune. „Această investiţie s-a realizat cu multă muncă, printr-un efort deosebit am reuşit să devansăm termenul de execuţie prevăzut şi, pot să spun, că este un pionerat pentru Maramureş, pentru că s-a realizat de la zero, nu a fost vorba de o modernizare a unui obiectiv deja existent sau de o adaptare la noile condiţii”, a declarat cunoscutul om de afaceri.

Un oaspete special, prezent la inaugurare, a fost ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, care după ce, peiorativ-retoric, a depăşit dilema propriei întrebări „Până unde mergem cu festivismul şi bucuria în asemenea momente?” a menţionat: „Evident, ca mistru al Mediului, trebuie să spun că mă interesează foarte mult ce va fi peste cinci ani, peste zece ani cu preţul energiei, cu factura de curent, pentru că oamenii sunt interesaţi de ce se întâmplă cu viaţa lor, ce se întâmplă cu, de fapt, aceste posibilităţi, şi sunt foarte receptivi. În momentul de faţă suntem la o cumpănă, vorbesc de tot ceea ce ţine de resursele energetice, de o strategie a ţării: Cum mergem în continuare, atunci, când resursele naturale, din păcate, nu sunt inepuizabile? Avem unele angajamente şi faţă de Uniunea europeană. Vreau să spun că această energie, cu microhidrocentrale, este cea mai ieftină. Deci, dacă luăm, calculăm cam cât costă, energia care se produce, este cea mai ieftină. România este una din ţările care are o capacitate importantă în ceea ce priveşte aceste tipuri de hidrocentrale, dar, evident, fiind ministru al Mediului, trebuie să ne uităm şi să protejăm mediul şi sunt foarte ferm în acestă privinţă.”

Interesaţi şi noi de ce se va întâmpla cu preţul curentului, ca urmare a noilor tehnologii, l-am întrebat despre acest aspect pe Florin Bozîntan, directorul executiv al S.C. HIDROPROD S.A., cel care a fost managerul de proiect al acestei investiţii:

Rep.: Credeţi că factura de curent va fi în viitor mai mică, având în vedere noile tehnologii de utilizare a resurselor regenerabile, a apei în cazul de faţă?

F.B.: Nu, facturile de curent nu vor fi mai mici, nu în actualele condiţii. În momentul de faţă, aceste „tehnologii verzi”, care folosesc resurse regenerabile şi, care nu sunt poluante, înseamnă mai bine pentru mediu. Este adevărat, din punct de vedere al costului de producţie resursele regenerabile sunt mai ieftine. Apă există, soare, vânt, de asemenea, în schimb investiţia făcută costă foarte mult. S-au făcut eforturi considerabile pentru a realiza acest obiectiv, iar peste, să zicem 20-25 de ani, când investiţia s-ar amortiza, intervine uzura fizică şi morală a tehnologiei, care înseamnă din nou bani. În sfârşit, curentul produs noi îl vindem, iar curentul se întoarce pe factura cetăţeanului prin companiile energetice naţionale.

Rep.: Aţi menţionat avantajele ecologice ale acestor tehnologii nepoluante, dar pe parcursul realizării construcţiilor, natura a avut de suferit?

F.B.: Răspunsul este categoric: Nu! Nici mediul înconjurător, nici râul n-au fost afectate. Am respectat cu stricteţe toate cerinţele prevăzute în autorizaţii, iar unele obligaţii rămân în continuare prin autorizaţia de gospodărire a apelor: te-am lăsat, ai făcut, dar în continuare vei întreţine, vei proteja etc.

Prezent la eveniment a fost şi Călin Crişan, comisarul şef al Gărzii de Mediu Maramureş, care referitor la problema poluării râului pe parcursul derulării construcţiei ne-a relatat: „Au fost unele vorbe, imagini cu un utilaj aflat în albia râului. Nu cred că poţi realiza asemenea construcţii fără ca vreun utilaj să nu intre în albia râului, dar este vorba de un utilaj fără scurgere, care nu afectează mediul. Pe parcursul construcţiei au fost efectuate, conform competenţelor Gărzii de Mediu, trei controale fără constatări de neconformitate”.

Printre invitaţii care au luat cuvântul la acest eveniment inaugural, a fost şi primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Acesta a avut o abordare pragmatică, iar în forma discursului ceremonial a subliniat, o problemă relevantă pentru zonă, cea a destinaţiei redevenţelor (sumelor achitate pentru folosirea apelor – n.r.): „Pentru Baia Mare, pentru Maramureş este un moment simbolic în ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă şi strategică a acestei zone. Eu apreciez foarte mult modul în care s-au implicat investitorii, inclusiv cei care au furnizat echipamente, cei care au muncit aici, modul în care şi instituţiile statului, prin ministerul Mediului, au reuşit să genereze un lucru care, pentru Baia Mare şi pentru Maramureş, arată că ne putem dezvolta într-un domeniu relativ nou, un domeniu care produce pentru cetăţean, dar şi pentru investitor, un plus de valoare. În acest sens, eu cred că trebuie să ne folosim resursele cu condiţia, însă, ca intervenţia în mediul înconjurător să fie una care să respecte toate normele, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, astăzi, aici. Poate că va veni momentul să vorbim despre modul în care preţuim redevenţele, pe care le obţine statul român, pentru exploatarea unor resurse, cum sunt apele şi poate că, la un moment dat, comunităţile locale vor beneficia direct de aceste redevenţe. Suntem într-o zonă, la marginea unui cartier al municipiului Baia Mare, cartierul Firiza, ai cărui oameni ar putea beneficia de pe urma unei astfel de investiţii, de anumite facilităţi.” Redăm în continuare fragmente din alocuţiunile verbale ale celorlalţi invitaţi de marcă, prezenţi la inaugurare. Prefectul judeţului, Sandu Pocol, subliniază aspectul economic al obiectivului: „Merită toate felicitările d-nul Coza şi toţi cei care investesc în energie electrică, pentru că au curajul să facă acest lucru, mai ales într-o perioadă de criză. Având în vedere faptul că această activitate nu este una filantropică, ci una economică, eu, îi doresc, ca în cel mai scurt timp, să-şi amortizeze cheltuielile”.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Man, a amintit de unele investiţii, de acelaşi, profil realizate în judeţul nostru, precum şi de alte investiţii importante realizate de firme străine. În discurs, accentul a fost pus pe necesitatea obţinerii de noi locuri de muncă, ca preocupare prioritară a administraţiei locale şi judeţene, adăugând, referitor la energia verde, că: „În întreg judeţul avem asemenea investiţii, în derulare, la Săpânţa, Dragomireşti şi pe alte albii de râuri, iar faptul că judeţul nostru este printre primele judeţe din ţară ca şi fonduri pentru investiţii pe albiile râurilor, nu poate decât să mă bucure şi să fiu fericit că avem o colaborare bună între CJ şi Ministerul Dezvoltării şi, nu pot decât să spun şi celor care nu cred în asemenea investiţii, că pot să vină aici, să o vadă la faţa locului şi în funcţiune”. În final, ca o recunoaştere a activităţii desfăşurate, Mircea Coza a primit din partea Camerei de Comerţ şi Industrie MM, prin intermediul preşedintelui acestei instituţii, Gheorghe Farcaş, o diplomă şi o plachetă de excelenţă. Nu ştiu, dacă intenţionat sau cu subtilă ironie, a fost făcută remarca, dar mi-au rămas în memorie o parte din cuvintele rostite de Mircea Coza la începutul evenimentului „Sperăm ca, odată cu acest pionerat, să se termine perioada băieţilor deştepţi şi să intrăm în perioada oamenilor responsabili!”