Lansarea unei cărți-eveniment despre valorificarea bogățiilor naturale, a forței gândirii creative

Sala de festivități din sediul central al AGIR, monument istoric (Calea Victoriei nr. 118), gazdă de-a lungul anilor a numeroase evenimente memorabile, a fost arhiplină cu prilejul recentei lansări a cărții scrise de dr. Teodor Brateș despre „Aurul, picamerul și... maramureșeanul Nicolae Bud“. Este o carte greu de încadrat într-un anumit gen – biografie, memorialistică, pagini de istorie, de politologie sau, poate, toate la un loc - într-o sinteză cu un mesaj dominant: unitatea dintre inginerie și economie, personificată în eroul narațiunii și în autorul acesteia.

Desigur, un asemenea enunț nu poate fi lăsat fără detalieri.

Publicistul doctor în economie, Teodor Brateș, a consacrat doctorului inginer și, totodată, doctor în economie, Nicolae Bud, un volum consistent, care, în primă și în ultimă instanță, reprezintă un omagiu adresat deopotrivă minerilor și mineritului. Desigur, nu ne putem propune în acest spațiu tipografic să rezumăm o asemenea carte; n-au făcut-o nici personalitățile care au luat cuvântul cu acest prilej, prof. univ. dr. Adrian Severin, fost președinte al Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), fost ministru de Externe al României, fost europarlamentar, dr. Octavian Știreanu, unul dintre liderii consacrați ai presei române, prof. univ. dr. Vasile Morar, creator de școală în domeniul eticii, dr. Mihaela Oancea, medic primar deosebit de apreciat în Cluj-Napoca și nu numai, prof. univ. dr. Radu Sorin Mihai, rectorul Universității din Petroșani (unde a fost șef de promoție Nicolae Bud), președintele Secției Ingineria petrolului, minelor si geonomiei a Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR), prof. univ. dr. Narcis Zărnescu, redactor-șef al revistei Academica, precum și generoasa gazdă, președintele AGIR, președinte de onoare al ASTR, Mihai Mihăiță. Cu toții au preferat să îmbine amintirile personale, informațiile furnizate de cartea lansată cu relevarea unor semnificații inedite. Bineînțeles, au vorbit autorul și personajul central al cărții.

Aparent, esența „produsului publicistic“ de o factură aparte ca stil constă într-o simplă reconstituire a biografiei unui fiu de marcă al Maramureșului, care a îmbrățișat o meserie specifică locului, care a performat în tot ceea ce a întreprins în calitate de inginer minier, care s-a implicat în viața publică în perioada postdecembristă, fiind ales în trei legislaturi deputat al Parlamentului României, fost membru al Adunării Naționale Bisericești, fost conducător de organizații sportive, actual consilier al unui mare grup de firme românești cu profil industrial „Astra Vagoane Călători” Arad.

Vorbitorii au remarcat, desigur, că avem de-a face cu un parcurs profesional de excepție, marcat de performanțe incontestabile. La toate acestea se adaugă o operă științifico-tehnică și, în același timp, de economie teoretică și aplicată, care a fost distinsă cu un Premiu al Academiei Române și cu numeroase alte distincții ale Academiei Oamenilor de Știință, AGIR, ASTR și ale altor foruri prestigioase.

Și acest fapt a fost subliniat de vorbitori, ca o expresie a unei vocații creative autentice.

Dar ideea centrală a intervențiilor, care s-au caracterizat prin percutanță intelectuală, a fost aceea a complementarității profilurilor profesionale ale inginerilor și economiștilor.

Păstrând proporțiile, cei care au luat cuvântul au remarcat că ingineri de formație, unii deveniți adevărați bărbați de stat, precum Ionel I.C. Brătianu și Vintilă I.C. Brătianu, s-au înscris la loc de cinste în istorie și prin activitățile lor specifice unor mari economiști. S-a evocat și exemplul inginerului Mihail Manoilescu, care a fost învestit, în perioada interbelică, în funcția de guvernator al Băncii Naționale a României.

Tradițiile s-au îmbogățit continuu, dar perioada postdecembristă a fost marcată de numeroase acțiuni comune ale inginerilor și economiștilor. Președintele AGIR, Mihai Mihăiță, cel care a avut o contribuție de seamă la renașterea Asociației și la fondarea ASTR, a colaborat strâns cu conducătorii Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER). Și-a pus amprenta la inițierea și desfășurarea de acțiuni comune în numele interesului public, al interesului național, împreună cu regretații, prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, academician, fost președinte al AGER, și prof. univ. dr. Marin Dinu, care, până de curând, a fost secretarul general al AGER. Cei doi au fost evocați ca adevărate simboluri ale unității dintre economiști și ingineri.

În fața unei asistențe care a inspirat aprecierea că „rar se găsește în medie pe metru pătrat atât de multă materie cenușie de calitate“, academicieni, profesori universitari, cercetători, ziariști, oameni de cultură, s-a pus accentul pe ideile promovate de cartea lansată, sursă de inspirație pentru abordarea și tratarea, în cunoștință de cauză, a unor teme vitale privind istoria, prezentul și viitorul României. Nu s-au omis și nici nu s-au minimalizat fapte și date, inclusiv de ordin biografic, dar s-a țintit mai sus spre interpretarea acestora de pe pozițiile unor oameni care nu fac din propria competență profesională, din convingerile lor patriotice o pură lozincă, lipsită de substanță și de mesaj. Aceste gânduri au dominat un spațiu cu nealterate ecouri ale unor fapte ale inginerilor și economiștilor, împreună în slujba cauzei comune întruchipate de prosperitatea țării și a oamenilor ei.