Lansarea mișcării politice „România Mare în Europa”

O mișcare politică pentru unitatea românilor din țară și de pretutindeni a fost lansată duminică la București, sub genericul „România Mare în Europa”. Congresul de constituire a avut loc de la ora 13:00, la Sala Dalles (Bulevardul Nicolae Bălcescu, nr. 18, București). La eve­ni­ment au participat sute de membri fondatori, atât din societatea civilă, cât și din mediul de afaceri.
Claudiu Târziu, jurnalist, scriitor, editor și antreprenor cultural, Zoe Rădulescu, profesor, fost deținut po­litic, fiica legendarului lider al re­zistenței armate anticomuniste din Dobrogea, Gogu Puiu, Maria Ar­vinte, medic pediatru din Republica Moldova, membru al unei familii de deportați, Ana Maria Cristian, stu­dentă stabilită în Anglia, Bobby Pău­nescu, regizor, producător, scenarist și om de afaceri român, Cătă­lin Mihai, Codin Coman, antrepre-­ nor, formator, consultant, Cristi­na Butura, reprezentantă a diasporei, și George Simion, istoric, antrepre­nor, scriitor, au luat cuvântul la Congresul de constituire a mișcării politice.
Unificarea spirituală și de facto a românilor, crearea unui climat prielnic pentru întoarcerea acasă a celor plecați în străinătate, sprijinirea fa­miliei românești și a capitalului au­tohton sunt câteva dintre obiectivele mișcării politice care ulterior se va transforma într-un partid de ori­en­tare conservatoare, profil inexistent în ofertele politice din ultimii 30 de ani. Denumirea, statutul, programul detaliat și conducerea partidului
ca­re va reseta scena politică din Ro­mâ­­­­nia vor fi anunțate public ulterior.
Valorile pe care se fundamentează mișcarea politică au ca elemente cen­trale familia, națiunea, credința creștină și libertatea, iar ca principii, „România Mare în Europa” se va axa asupra principiului unionist, al proprietății private, al recursului la tradiție, meritocratic și al spiritului de sacrificiu.
Inițiativa constituirii mișcării poli­tice vine ca urmare a campaniei pentru alegerile europarlamentare din 26 mai a candidatului independent George Simion.
 

Valori

Credința creștină
Este fundament al civilizației europene și izvor de sănătate morală.
Libertatea și demnitatea persoanei sînt de neconceput în absența legii morale, care este conținută în învățătura de credință.
Credința creștină este pentru noi îndreptar pentru o viață socială mai bună și cale de salvare sufletească.

Libertatea
Libertatea este cel mai de preț dar al lui Dumnezeu pentru om și se cuvine apărată și păstrată.
Libertatea de gîndire, de credință, de exprimare, de asociere, de mișcare, de inițiativă, libertatea economică sînt esențiale
într-o democrație.

Familia
Familia este baza oricărei societăți sănătoase. De aceea, este vital ca societatea să stimuleze constituirea de familii, să sprijine și să apere familia.
Mem­brii unei familii au o legătură de sînge, dar şi una de ordin spiritual, integrată în unitatea complexă a
neamului.

Națiunea
Naţiunea, naţionalitatea, naţionalul ţin de o realitate obiectivă, de un dat al firii.
Iubirea de neam este firească și se exprimă prin păzirea şi afirmarea creatoare a fiinţei şi geniului naţional, precum şi printr-un efort conştient de armonizare cu celelalte neamuri, în concertul universal al omenirii.
Națiunea este comunitatea tuturor celor care au o limbă, o cultură și o istorie comună, indiferent că se regăsesc între granițele aceluiași stat sau nu.
Idealul național este reunificarea tuturor teritoriilor care aparțin comunităților românești istorice.

Principii

Principiul unionist
Înțelegem să acționăm numai în unitate, căutînd armonia și eficiența în slujirea binelui comun, în răspărul tuturor slăbiciunilor personale și provocărilor comunitare de care, fără îndoială, nu vom fi scutiți. Numai uniți, într-o frăție deplină, putem face din nou România Mare – atît în sens geografic, ca stat în granițele din timpul Regelui Ferdinand I, cît și în sens geopolitic, de forță respectată în Europa și în lume.
Unirea face puterea!

Principiul personalist
Persoana este unică, dar își afirmă unicitatea doar în relație cu alte persoane, structura firii umane fiind prin excelență una a comuniunii.
Comuniunea este împărtășire, opusă masificării (reducerii la un numitor comun, la un număr) și, în egală măsură, individualismului.
Viața – încă din momentul conceperii –, libertatea și demnitatea oricărei persoane sînt sacrosante.

Principiul proprietății private
Proprietatea privată este o condiție esențială a libertății persoanei. A fi stăpîn peste o casă, o bucată de pămînt, o întreprindere te pune în postura de a putea alege și, implicit, de a-ți asuma res­ponsa­bilități. De aceea, proprietatea este inalienabilă. A încălca sau răpi proprietatea cuiva este o crimă.
 

Principiul recursului la tradiție
Tradiția este moștenirea spirituală vie și creatoare a unui popor. Altfel spus, tradiția nu este obiect de muzeu sau prilej de idolatrie, ci acumulare de experiențe, îndreptar de viață și instrument de acțiune în prezent.

Principiul raportării la realitatea specifică
Pentru a fi în folosul persoanei și al comunității, orice act politic este condiționat de raportarea lui corectă la realitatea specifică. Realismul este propriu creștinului și omului de dreapta, în contra ingineriei sociale – de factură stîngistă –, care ignoră realitatea și imaginează utopii, inevitabil distructive.
 
Principiul meritocratic
Meritocrația înseamnă accesul la poziții sociale și de prestigiu pe baza meritelor personale. Inteligența, competența, calitățile morale și efortul depus pentru scopurile comune sînt cele în virtutea cărora membrii mișcării noastre vor căpăta responsabilități în organizație și funcții și demnități în stat.
 
Principiul spiritului de sacrificiu
Capacitatea de dăruire a unei persoane dă măsura dragostei sale. Cu cît jertfești mai mult pentru altul, pentru un crez, pentru binele comun, cu atît dovedești o iubire mai mare. Fără sacrificii nu se construiește nimic durabil. Iar fără dragoste, nu există spirit de sacrificiu.