Lacurile Maramureșului

E vară, iar aerul fierbinte ne îndeamnă la excursii răcoritoare și la visare. Vă invităm într-o incursiune plină de mister și povești deosebite, în care vom vizita, cu ochii minții, cele mai importante lacuri din județul nostru. 

Lacul în forma României
La poalele Vârfului Pietrosu, se află lacul glaciar Iezer, unul dintre cele mai vizitate lacuri din județ. Acest lac este de circa 300 de metri pătrați și are forma Ro­mâniei. Se spune că nu doar turiștii vin să vadă această ciudățenie a naturii. Inclusiv Regele Ferdinand ar fi îngenunchiat la marginea la­cului, rugându-se să dăinuie România Mare asemeni lacului din Borșa. Mai mult, nu doar forma lacului este una inedită, ci și adâncimea lui. Despre acest lac bătrânii spuneau că nu are fund și că ar comunica cu Marea Neagră. În zonă circulă numeroase legende conform cărora obiectele aruncate în lac au fost găsite la mare.

Lacurile Buhăescu
Munții Rodnei sunt presărați, însă, cu numeroase lacuri glaciare, iar printre cele mai reprezentative se numără cele patru lacuri Bu­hăescu, parte din Rezervația naturala „Pietrosu Mare”. Seria de patru lacuri a primit denumirea de Circul glaciar Buhăescu, datorit[ faptului c[ acestea și-au făcut apariția după topirea ghețarilor în circuri.
Lacul Buhăescu I este situat sub vârful Buhăescu Mare, la altitudinea de 1905 metri.
Lacul Buhăescu II se află chiar sub Vârful Buhăescu Mare, atingând altitudinea de 1890 metri.
Cel de-al doilea Lac Buhăescu are adân­cimea de 5,2 metri și este con­­si­derat cel mai adânc lac gla­ciar din Munții Rodnei.
Lacul glaciar Buhăescu III este si­tuat la altitudinea de 1820 metri, iar Lacul Buhăescu IV se află la o altitudine de 1780 m.

Lacul Mogoșa
Este un lac artificial aflat la poalele Vârfului Mogoșa, la altitudinea de 730 m și are circa 4 hectare. Povestea spune că, la altitudinea de 731 metri, la picioarele muntelui Negru, era un lac Bodi cu apă neagră din cauza adâncimii, dar mai mic decât actualul. Era un lac de acumulare construit de întreprinderea minieră Baia Sprie.
Lacul asigura întreaga cantitate de apă necesară pentru buna funcțio­nare a minelor. În a doua parte a secolului XX, creșterea producției și lipsa de apă au dus la supraînă­l­țarea barajului.
Baza digului rămânând neschim­bată, în scurt timp digul a cedat sub presiunea apelor. Au reconstruit barajul, iar lacul, în jurul anilor 1960, deodată cu lacul Ferneziu, a ajuns la adâncimea de 7 metri și suprafața de 4 ha.

Lacul de acumulare Firiza
Lacul de acumulare Firiza este realizat pe râul Firiza, afluent al Săsarului. Barajul, situat doar 10 km de orașul Baia Mare, a fost construit pentru alimentarea cu apă a municipiului, producerea energiei electrice și atenuarea viiturilor. Denumit și Strâm­tori, construit în 1964, este un baraj cu contraforți, având o înălțime de 51,5 m și o lungime la corona­ment de 260 de metri. Lacul de acumulare din spatele barajului are o lungime de 3 km și o lățime de 1 km și este populat cu păstrăvi și crapi. Peisajul este deosebit, pădurea de conife­re și foioase din jur ajunge până la lac, iar dealurile din jur închid orizontul. Situat foarte aproape de orașul Baia Mare și lângă drumul către stațiunea Izvoare, lacul a devenit popular în rândul excursioniștilor și al populației din Baia Mare, dornică de o oază de liniște și aer curat.

Lacul Albastru
Acest lac este unic în Europa datorită felului în care s-a format și faptului că își schimbă culoarea în funcție de anotimp (poziția soa­relui, temperatura apei). Primă­vara, lacul are culorile albastru deschis și albastru închis, vara, verde închis și uneori cu reflexe de smarald, iar toamna acesta devine verde închis și uneori maro. Această culoare este dată de con­ținutul apei, bogată în sulfat de fier și melanterit, substanțe pro­venite de la vechea mină din apropierea lacului. Conform cercetătorilor, acesta are o concentrație chimică destul de puternică, acidul sulfuric fiind prezent în concentrație de 7.8 g la litru. Lacul artificial s-a format în anul 1920, prin prăbușirea unei vechi galerii de mină.

Lacul Lala Mare
Lacul Lala Mare este tot un lac glaciar, localizat în munții Rodnei, sub vârful Ineu, la o altitudine de 1815 metri.
Este cel mai extins lac glaciar din Munții Rodnei, având suprafața de 5637,5 m². Face parte din Rezervația mixtă „Ineu - Lala”.

Lacul Teplița
Lacul Tepliţa sau Balta lui Năsui este un lac care se întinde pe aproape patru hectare și este  un lac artificial de excavațiune: pentru construcția marelui combinat de prelucrare a lemnului de la Sighet, pe la începutul anilor 1960, s-a extras de aici prin excavare o mare cantitate de prundiș. Gropile formate au devenit inundate de apa freatică, iar autoritățile de atunci au avut ideea de a-l transforma în zonă de agrement.

Lacul Nistru
Situat pe teritoriul orașului Tăuții-Măgherăuș, este destinat atât pescarilor, cât și agrementului, fiind o zonă de relaxare foarte frumoasă, plasată într-un cadru feeric, la câțiva kilometri de Baia Mare.

Lacul Gavril
Lacul Gavril, unic în Europa pentru că are o formă ase­mă­nătoare cu cea a omului, atrage anual zeci de mii de turiști în localitatea Ocna Șugatag din Maramureș. Apa cu proprietăți curative este și plină de pește, așa că doritorii au voie să se plimbe în voie cu barca, dar și să pescuiască.
Lacul Gavril s-a format pe o fost[ mină de sare acum mai bine de o jumătate de secol, are o adâncime de aproximativ 30 de metri și se întinde pe o suprafață de peste două hectare.
În urma prăbușirii vechilor saline, s-au format mai multe lacuri sărate întinse pe o lun­gime de un kilometru, cum ar fi Tăul fără fund, cel mai adânc lac antroposalin din Mara­mu­reș, are circa 32 de metri adâncime, Lacul Bătrân şi Lacul Vrăjitoarelor. Astfel s-a dezvoltat turismul balneoclimateric în zonă.
Specialiștii spun că apele mine­rale sodice şi clorurate de la Ocna Șugatag au o concentrație de sare de 119 g/l. Pe lângă tratamentele „clasice”, băi calde, electroterapie, hidrote­rapie, termoterapie, aerohelioterapie şi masaj medical, în stațiunea Ocna Șugatag se tratează afecțiunile şi în mod naturist, un complex local oferind servicii de fitoterapie, reflexote­rapie, presopunctură şi masaje speciale, valorificând resurse naturale.