Lacrima Romaniei pe Muntele Athos

GAZETA de Maramures a demarat o campanie de strangere de fonduri pentru reconstructia chiliei romanesti de pe muntele Athos, la initiativa prietenilor nostri de la Ziarul de Mures. De-a lungul timpului, GAZETA a demonstrat implicarea directa in proiecte importante pentru comunitate, campaniile initiate materializandu-se prin donatia catre Spitalul Judetean de Urgenta Baia Mare a unui aparat medical de stricta necesitate, contribuirea cu peste 100 de milioane de lei la realizarea monumentului dedicat Elisabetei Rizea (simbolul al luptei anticomuniste) etc. Acum, va cerem sa va alaturati demersului de a sterge lacrima ortodoxa de pe obrazul romanesc al Muntelui Athos. Dupa o pauza de aproape 150 de ani, nobila traditie a daniilor romanesti catre muntele Athos este reinviata de Trustul de Presa Gazeta. Redactorii nostri au vizitat in acest an Sfantul Munte, constatand ca, in unele locuri, monahii aghioriti au nevoie de sprijinul nostru. Este cazul chiliei “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”, din zona Colciu, unde mai multi calugari romani se nevoiesc intr-un asezamant vechi de peste 100 de ani, care necesita ample lucrari de reparatii. GAZETA de Maramures va sprijini reconstructia chiliei, oferind si dreptcredinciosilor cu dare de mana posibilitatea de a ajuta traiul monahilor atoniti. Gradina Maicii Domnului, numele sub care mai este cunoscut Sfantul Munte, a exercitat dintotdeauna o fascinatie aparte asupra cautatorilor de sensuri spirituale. Denumit, de-a lungul timpului, “bijuteria crestinatatii rasaritene”, “perla monahismului oriental”, “citadela spiritualitatii ortodoxe” sau “promontoriul Europei crestine”, Athosul simbolizeaza, prin excelenta, taramul celor care, lasand in urma lumea, ajung, dupa indelungi si aspre nevointe, sa se uneasca cu Hristos, devenind dumnezei in Dumnezeu. Ocrotitorii aghioritilor Importanta speciala a Sfantului Munte a fost inteleasa de timpuriu pe meleagurile romanesti, constiente de faptul ca pronia cereasca a sadit Athosul in mijlocul Bisericii, ca loc de refugiu pentru cei ce tanjesc dupa adevarata viata in Hristos si sunt insetati sa se uneasca cu Dumnezeu, potrivit cu traditia Sfintilor Parinti. Asa se face ca, in decursul veacurilor, binefacerile Voievozilor din Tara Romaneasca si Moldova au fost adapostul si refugiul intregului Sfant Munte timp de sase secole, intre 1350-1860. Domnitori ca Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Neagoe Basarab, Mihai Viteazu sau Constantin Brancoveanu, dar si boieri, negustori sau oameni simpli au sustinut si refacut toate manastirile Sfantului Munte, oferind danii in bani, inchinari de mosii, odoare bisericesti si alte ajutoare. Aceasta realitate l-a determinat pe ilustrul bizantinolog rus, arhimandrit Porfir Uspenski, sa constate, pe la 1880, ca “nici un alt popor dreptcredincios nu a facut atata bine pentru Athos, cat au facut romanii”. Ulterior, secularizarea averilor manastiresti, in 1863, a oprit fluxul ajutoarelor romanesti catre Sfantul Munte, iar vitregiile secolului XX au adus multe din asezamintele monahale de la Athos in pragul ruinei. In ultimele decenii, Sfantul Munte a cunoscut o noua inflorire, ale carei efecte s-au rasfrant si asupra vietii celor aproape 200 de calugari romani aghioriti, majoritatea lor grupati in schiturile de la Prodromu si Lacu sau in chiliile de la Colciu. Totusi, asa cum am avut prilejul sa constatam, exista loc de mai bine in fiecare din aceste zone, dar mai cu seama in asezamintele din Colciu, unde se nevoiesc in jur de 15 monahi. Sfatuitorul Printului Charles Schitul Colciu, intemeiat inainte de secolul XIII-lea, este situat in nord-estul peninsulei, la o jumatate de ora de mers de Vatopedu, stralucitoarea manastire athonita. Atat schitul, cat si multele chilii construite mai tarziu in jurul lui au fost fie distruse, fie s-au degradat de mai multe ori de-a lungul veacurilor si au fost adesea rezidite. Astazi, numai patru chilii (Sfintii Doctori fara de arginti Cosma si Damian, Sfantul Gheorghe, Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si Sfanta Ana) mai sunt locuite. Cea mai mare dintre ele, cu 10 calugari, este Chilia Sfantul Gheorghe, al carei staret a fost Parintele Dionisie Ignat, unul dintre cei mai induhovniciti parinti ai Muntelui Athos. Despre viata si invataturile Parintelui Dionisie s-ar putea scrie mii de pagini. E suficient sa spunem ca la inmormantarea lui, anul trecut, a participat, alaturi de peste 200 de monahi, preoti si diaconi, mostenitorul Coroanei Britanice, printul Charles. Ucenicii parintelui spun ca printul Charles obisnuia sa vina la Chilia Sfantul Gheorghe pentru a cere sfat de la Parintele Dionisie. Nu o singura data Charles a stat o jumatate de ora rugandu-se in genunchi in paraclisul schitului, in timp ce bodyguarzii sai asteptau nerabdatori afara. Spre sfarsitul vietii sale, batranul Dionisie a fost unul din cei mai cautati indrumatori spirituali din Athos, fiind cercetat de multi stareti, ieromonahi, pustnici si monahi. Punti refacute Daca Sfantul Gheorghe se bucura de o relativa prosperitate, nu acelasi lucru se poate spune despre Chilia Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Aici am stat de vorba cu Parintele Alexandru, care ne-a spus ca zidurile cladirii au nevoie de ample lucrari de reparatii. Impresionati, am promis ca vom sprijini reconstruirea chiliei, unde se nevoiesc cativa monahi romani. Socotim astfel ca indeplinim o datorie de onoare, reinnodand, dupa o pauza de aproape 150 de ani, nobila traditie a daniilor romanesti catre Sfantul Munte Athos. Schitul Lacu Schitul Lacu, aflat in vecinatatea Manastirii Sfantul Pavel, adaposteste intre zidurile a opt chilii aproape 40 de monahi. Unul dintre stalpii comunitatii este Parintele Stefan, staretul chiliei Buna Vestire, in care se nevoiesc noua vietuitori. Bun cunoscator al limbii greaca, ieroschimonahul Stehan Nutescu a tradus si publicat pana acum zeci de carti care relateaza vietile sfintilor de la Muntele Athos. Prin intermediul editurii Evanghelismos, au ajuns in mainile cititorilor marturii despre viata si invataturile unor mari parinti greci ca Paisie Aghioritul, Iosif Isihastul, Arsenie Pustnicul, Iacov Talikis sau Efrem Katunakiotul. Cum donati? GAZETA a creat, in premiera absoluta, o punte de legatura spirituala intre credinciosii din tara si monahii romani de la Athos, paginile noastre urmand sa gazduiasca, saptamanal, articole care exprima parerea Parintelui Alexandru, pe teme de mare actualitate in aceste vremuri, tot mai framantate. GAZETA si ZIARUL au deschis mai multe conturi in care credinciosii cu dare de mana pot depune diferite sume de bani. Numele binefacatorilor vor fi trimise, impreuna cu donatiile lor, la Sfantul Munte, unde vor fi pomenite de monahi. Donatiile pot fi facute in conturile BRD, sucursala Targu-Mures. Cont Lei: RO70BRDE270SV14428712700 CONT USD: RO08BRDE270SV14428982700 Cont EURO: RO07BRDE270SV14429002700 De asemenea, puteti suna la redactie pentru a va fi preluate donatiile. GAZETA va publica numele donatorilor, cu acceptul acestora. Schitul Podromu Schitul romanesc Prodromu se gaseste in partea de rasarit a Muntelui Athos. Asezamantul, populat de aproximativ 40 de monahi, apartine de manastirea greceasca Marea Lavra si se afla sub patronajul Sfantului Ioan Botezatorul. In biserica de la Prodromu se afla mai multe cutii cu sfinte moaste, printre care o particica din moastele Sfantului Ioan Botezatorul, ale Sfintilor Grigore Teologul, Doctorilor fara de arginti Cosma si Damian si ale Mucenicului Trifon. Cea mai de pret zestre a schitului Prodromu este “Icoana Maicii Domnului nefacuta-de-mana”. O alta icoana deosebita este cea a Sfantului Ioan Botezatorul, imbracata in argint de catre Domnitorul Moldovei, Grigore Ghica. Ioan BUTIURCA, Florin SANDOR