La un an de la inundatii: Maramuresul inca se vaieta!

* Lucrari facute de mantuiala, datorii, case noi ramase nelocuite din lipsa de fonduri sau din ambitia sinistratilor, promisiuni neonorate si frica sa nu vina o noua viitura, ca dezastrul e si mai mare. Acesta este tabloul din localitatile lovite de inundatii, la un an dupa ce intreaga tara isi facea cruce ca Maramuresul era parca impins de ape. Realitatea din adevarata Romanie este fardata in aceste zile de politicienii care au parca un singur obiectiv: alegerile prezidentiale. Chiar si criza financiara este tratata populist. Pe langa cei ramasi fara locuri de munca, locuinte (pentru ca au fost luate de banci), sau pur si simplu oameni ingropati in datorii, exista comunitati intregi carora nu le-a ramas decat credinta in Dumnezeu si speranta ca nu va veni din nou apa sa le duca farama de agoniseala. Asta pentru ca autoritatile au alte prioritati decat sa-i puna pe oameni in siguranta in fata naturii dezlantuite. La un an de la inundatiile ce ne-au lovit judetul, maramuresenii sunt in continuare disperati. Am fost in principalele comune afectate de viitura din 2008 si toata lumea spune ca din felul in care s-a lucrat la consolidari, nici nu-i nevoie sa vina un puhoi de aceeasi dimensiune ca efectele sa fie si mai devastatoare. Toader Stetcu, primarul din Moisei spune ca „daca anul trecut viitura mai tinea o jumatate de ora, erau rase inca vreo 20 de case”. Cu toate astea: „au fost distruse doua poduri, 8 punti, 7 podete, au fost afectati 12 km de maluri ale Raului Viseu, au fost inundate peste 200 de gospodarii, dar pagube mai mari au suferit doar vreo 5. Au mai fost distruse drumuri si ulite pe o lungime de circa 4,5 km. Estimarea pagubelor s-a ridicat la 177 de miliarde lei vechi”. Doar ca la un an de la inundatii: „n-am primit niciun leu. Daca, Doamne fereste, vine iar un puhoi, la doar 60% din debitul cat a fost anul trecut, e afectat centrul comunei si zona Motui, unde raman izolate aproximativ 50 de familii”. Autoritatile din Moisei n-au putut astepta marinimia Bucurestiului, asa ca s-au apucat de treaba: „am tot facut demersuri, dar a trebuit sa ne descurcam pe cont propriu. Am refacut niste punti, am incercat sa improvizam ceva la poduri, sa aiba oamenii cale de acces. Drumul l-am refacut din balastru, de aia am zis ca daca vine apa, se rupe tot. Am carpit cum am putut. Am inteles ca sunt ceva promisiuni sa primim vreo 4 – 5 miliarde lei vechi, dar cu acesti bani nu putem rezolva nici 5% din cate sunt de facut. Singura solutie este varianta sa se dea drumul la finantari europene pentru inlaturarea efectelor calamitatilor. Dar asta poate intra in finantare in cel putin 2 ani de aici incolo”. Situatia este disperata si in Poienile de sub Munte, cu toate ca zona a fost vizitata taman de presedintele Traian Basescu: „nu avem bani pentru continuarea digurilor distruse. Avem o firma care a lucrat in timpul inundatiilor si nici acum nu si-a primit banii. Aveam terminate 50% din lucrarile pe programul SAPARD, a venit apa si le-a distrus. Totul a fost ras, iar banii pentru ce s-a facut n-au venit. Acum se lucreaza la drumuri, doua sunt aproape finalizate, iar banii n-au fost primiti nici pentru lucrarile de anul trecut si nici pentru cele de anul acesta. Suntem intr-o situatie penibila pentru ca oamenii muncesc pe banii lor”, spune viceprimarul Ioan Holdis. Mai mult, Poienile de sub Munte este „in pericol de a pierde un milion de euro de la SAPARD, plus imprumutul luat de la banci. Pentru ca programul SAPARD era de un milion de euro. Dupa ce au venit inundatiile, s-a ajuns la 3 milioane de euro. Ca sa nu pierdem milionul de euro de la SAPARD, ne mai trebuiau doua milioane. Am zis, chiar daca nu ne dau toti banii, sa ne dea macar o parte sa putem munci in continuare. Am primit pasuiri, dar nu stim cat vom mai putea beneficia de ele. Alti bani n-am mai primit”, spue Holdis. Pe langa asta, Primaria are „vreo 5 miliarde datorie la agentii economici din comuna care au intervenit atunci si care nu si-au primit banii nici azi. Acum, si daca ai vrea sa ceri ajutorul cuiva te refuza pentru ca nu i-am platit de anul trecut. In zonele critice s-a lucrat, dar ne-ar mai trebui doua milioane de euro sa fim in siguranta. Nu trebuie sa vina apa la fel de mare ca anul trecut si va fi dezastru”, spune viceprimarul. Singura parte buna ce s-a facut dupa inundatii vizeaza locuintele luate de ape: „Casele au fost reconstruite pe vechile amplasamente si chiar mai mari decat se prevedea in programul pilot al Guvernului. Asta iarna casele au fost la rosu. Practic, in noiembrie au fost terminate, iar oamenii au avut si acele module in care au putut locui. Tencuielile si instalatiile sunt terminate. Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului a ridicat la noi 4 case. Au fost 14 case luate de apa si 10 case cu avarii structurale. Drumul a fost afectat in 5 locuri. Pana in toamna s-au refacut toate drumurile. In zona 0 s-a facut un dig de vreo 30 de metri, dar mai trebuie o prelungire”. O alta comuna greu incercata de furia naturii a fost Remeti. La un an de la viitura, primarul are o concluzie dureroasa: „Ne-au chinuit de la inundatii incoace”. Petru Sofinet ne-a si explicat de ce face aceasta afirmatie: „Exista un proiect pentru indiguirea Raului Tisa. Proiectul vine de la Valea Viseului pana la iesirea din tara, la Piatra. In noiembrie trebuia sa se faca licitatie dar nici in ziua de azi nu s-a facut nimic concret. A venit acum doua luni o delegatie din Ucraina sa constate cum sunt facute indiguirile pe malul nostru si sa adapteze acel proiect la ceea ce exista pe partea lor. Noua ne trebuie acord pentru a incepe lucrarile si pentru licitatie. Dar totul a ramas la stadiul de discutii. Promisiuni am avut, dar nimic concret”. Sofinet ne-a reamintit ca pagubele au fost de peste 11 miliarde lei vechi numai la culturi agricole, plus 205 gospodarii afectate. „Prin hotarare de Guvern au fost alocate 9 miliarde lei vechi. O firma din Satu Mare a primit prin incredintare directa de la Apele Romane sa execute inchiderea breselor. Lucrarile s-au facut, s-a adus la stadiul initial, nimic in plus. Dar la dig nu este facuta lucrarea integral, cum ar fi trebuit sa fie. Este carpit. Bresele au fost inchise cum au fost, restul a fost lasat cum a fost. Daca vine iar apa, se repeta faza de anul trecut. Am facut numeroase adrese, primim promisiuni, dar nimic concret”. Si primarul din Petrova, Ioan Petrovai este convins ca. „Daca vine o viitura ca anul trecut, Petrova e la fel de afectata pentru ca digurile au fost facute la nivelul la care a fost apa in 1970. Nu s-au adus digurile la cota de anul trecut. Speram insa sa nu vina ape la fel de mari”. Petrovai este multumit insa ca digul de aparare al satului a fost mult mai bine facut ca inainte: „Cel mai grav a fost ca s-a distrus digul de aparare al Raului Viseu si s-au colmatat 500 ha de teren arabil. Digul a fost refacut in totalitate pe o lungime de 500 m. Din discutiile purtate cu cei de la Apele Romane am inteles ca urmeaza etapa a doua, cand bresele unde s-a rupt digul vor fi betonate. De aceasta data, digul s-a facut in cele mai bune conditii de executie si are vreo 7 – 8 metri”. In Petrova a fost nevoie de reconstructia a 6 case. Pe langa acestea exista o casa ridicata de Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului pentru un locuitor al comunei Bistra. Neexistand teren in Bistra, staretul de la Manastirea „Izvorul Tamaduirii” din Petrova a donat teren si s-a ridicat casa. Ce-a de-a 8-a casa a fost ridicata pentru familia unui barbat grav bolnav. Aceasta casa a fost ridicata de Societatea SOCOT si staretul Manastirii din Petrova. Doar 4 familii s-au mutat in noile case, restul sinistratilor avand inca de lucru pana sa se poata stabili in noua locatie. Intre timp, „Valea Satului (cea care a creat mari probleme in 2008, n.red) a fost consolidata, redimensionata si curatata, am refacut drumul, am bagat apa, si iluminat public. S-a facut si un canal sa nu mai fie probleme si sa mearga apa drept in Viseu. Singura parte buna este ca s-au inlaturat efectele inundatiilor si cum am spus si la bilantul primului an de mandat, am facut in Petrova ce nu s-a facut in 20 de ani”, spune Petrovai. Dar primarul are si alte regrete: „Guvernul a spus anul trecut sa inlaturam efectele inundatiilor, ca se vor da bani. Nu s-au dat bani si avem datorii de 6 miliarde de lei la firme locale pentru lucrari executate. Am facut accesul la jumatate din sat si inca n-am putut plati. Va dati seama ca nu mai avem obraz sa le cerem sa ne faca ceva”. In cazul unei noi viituri, Sighetu Marmatiei ramane din nou fara apa. De fiecare data previziunile primarului din Bocicoiu Mare s-au adeverit in ceea ce priveste digul de la Craciunesti si frontul de captare a apei. Liviu Lazarciuc repeta si acum ca digul de pe raza comunei sale e facut de mantuiala: „daca vine din nou o viitura, Sighetul ramane din nou fara apa. Am inteles ca vine cineva de la Apele Romane zilele urmatoare sa evalueze situatia si probabil vor fi alocate alte sume sa continue lucrarile. Pana acum nu s-a facut mare lucru, lucrarile au ramas pe loc. S-a inchis digul cu bolovani, sa nu mai treaca apa peste el si cam atat. Unde a fost ruptura s-a pus din nou piatra, iar acolo s-au oprit. Noi nu stim cum e proiectul, ca nu avem acces. Tehnic nu ma pot pronunta cu ce au facut. Au facut la fel ca inainte. Daca vine apa mare, probabil la fel se va intampla”, spune Lazarciuc. In comuna Repedea: „am avut pagube de peste 40 de miliarde numai la diguri. Am avut doua poduri afectate si un drum judetean. S-au facut lucrari de 5 miliarde. Noi n-am primit pentru calamitati un leu. Facem un pod de 5 miliarde din bugetul local. Un leu nu ne-a dat actuala putere. Cei de la Apele Romane au fost si ne spun ca n-au bani. Le-am spus ca daca vine iar un puhoi rupe tot si se duc 150 de locuinte. Nici nu trebuie sa vina un puhoi la fel de mare”, spune raspicat primarul Pavel Tiudic. In concluzie, Maramuresul ramane in continuare expus dezastrului. V-am prezentat doar cateva cazuri din localitatile grav afectate anul trecut de inundatii, dar relatari de acest gen gasim oriunde ne-am duce. Autoritatile se spala pe maini, spunand ca nu sunt bani si ne lasa judetul sa fie spalat de apele furioase. In acest timp, maramuresenii au totusi doua certitudini: credinta si rugaciunile ii pot feri de furia naturii, iar a doua certitudine este ca nimanui nu-i pasa cu adevarat de ei pentru ca anul acesta sunt alegeri si toti politicienii isi canalizeaza energia in acest sens. Sinistrati care nu vor case noi La un an de la inundatii, sinistratii din Repedea refuza sa se mute in noile case: „Dupa inundatii s-au construit 10 case. Guvernul ne-a dat 940 de milioane lei vechi, iar restul am facut din bugetul local si sponsorizari. Trebuie terminate baile, gresie, faianta, podele. Oamenii nu s-au mutat pentru ca n-au fost terminate, dar nici n-au vrut. Prefectura ne-a spus ca daca se muta, casa veche trebuie demolata. Oamenii n-au fost de acord. Am facut acum rost de sponsorizare pentru mobilier. Dupa ce vor fi gata casele o sa-i pun pe oameni sa aleaga daca se muta sau semneaza pe proprie raspundere ca raman in casele vechi si isi asuma riscul. Din discutii nimeni nu vrea sa se mute. Daca raman libere, vom lasa sa locuiasca acolo profesori sau tineri casatoriti care n-au locuinta”, spune Pavel Tiudic, primarul din Repedea. Inundatia din vara aceasta In 29 iunie anul acesta, la o rupere de nori, apa s-a napustit din nou asupra comunei Petrova si a comunei Rona de Sus. Ioan Petrovai, primarul din Petrova, spune: „norocul nostru a fost ca apa s-a impartit in doua. Valea Mociaschi am redimensionat-o, am refacut-o la inceputul mandatului si a preluat toata apa. Dar de aceasta data, apa n-a mai incaput sub podul CFR-ului. A iesit apa in drum, dar n-a stricat nimic. Au fost afectate insa doua poduri. Unul l-am reparat sa fie in stare de functionare, dar la celalalt n-am avut ce face. Am facut numeroase adrese pentru ca e nevoie de bani sa putem reface acel pod. Este vorba de podul de acces la circa 100 de case si o ferma unde se ajunge extrem de greu. Asteptam banii, ca e vorba de 600 de milioane, dar e de extrema urgenta. Din iunie nu avem insa nicio veste”. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro