La Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - o lansare de carte pentru o zi frumoasă

În 12 decembrie 2023, de la ora 13.00, în Sala de conferințe a inegalabilului for de cultură județean, a avut loc lansarea cărții „Românii din dreapta Tisei (Maramureșul Istoric, Transcarpatia, Ucraina). Documente”, vol. I, o izbândă istoriografică semnată de către Ion Botoș și Ileana Botoș, tată și fiică, 2023.

Câțiva dintre vorbitori, scoțând în evidență calitatea tipografică a cărții, dincolo de conținutul incontestabil al acesteia, au ținut să mulțumească Departamentului Românilor de Pretutindeni, de la București, care a finanțat fericita apariție editorială, în cadrul proiectului „Românii din dreapta Tisei. Documente”. Lucrarea de față însumează 287 de documente, dispuse în 504 pagini și se adresează preponderent istoriei și culturii grupului etnic al românilor din această parte de românitate, cu focusare pe perioada 9 noiembrie 1914 - 10 martie 2023.

Ca de atâtea ori, și acest fericit eveniment a fost moderat măiestru de către nimeni altul decât domnul dr. Teaodor Ardelean, directorul prestigioasei instituții de cultură. Între altele, inegalabilul amfitrion a mărturisit că nu se poate gândi la Maramureș decât în „integralitatea lui istorică”, iar documentele din această carte nu fac decât să-i dovedească faptul că nu greșește, pentru că ele, documentele, sunt adevărate „ferestre ale istoriei”, pe care o „brodează” cu amintiri în așa fel încât acești conaționali ai noștri să nu rămână „niște români uitați” de către noi, ceilalți maramureșeni, de către neam sau, și mai rău, de către imprevizibila muză Clio.

Folosind un limbaj metaforic, electrizant, moderatorul a insistat să ne mărturisească și punctele sale de vedere spunând că acest eveniment editorial este o „întâlnire de suflet și de mare respirație românească, aceasta fiind și nota fundamentală care se poate subscrie tuturor eforturilor autorilor în realizarea acestei opere”.

Remarcând că această carte este un complinium, moderatorul l-a invitat la cuvânt pe unul dintre autori, pe dl Ion Botoș care, după un excurs prin istoria acestei enclave de românitate transtiseană a spus, între altele, că pentru Domnia Sa este „o zi frumoasă, azi”, subliniind că suntem „împletiți”, suntem frați, dar ei, românii din Transcarpatia nu și-au părăsit niciodată baștina, insistând în construcția unor case-cetăți, aspect care a creat chiar o mentalitate aparte: „La noi, dacă primăvara nu-i o grămadă de șutăr (balastru) și o tonă de ciment în fața casei, apoi acee casă înseamnă că îi de năcaz”.

Vorbind de un anumit bigotism administrativ românesc, moderatorul i-a dat cuvântul dlui dr. Viorel Ciubotă, fostul director al Muzeului Județean Satu-Mare, care a invocat afectiv relația cu familia Botoș, empatia cu munca acestei familii nobile românești: „Acum 17-18 ani l-am întâlnit pe Ion Botoș, atunci când îi cercetam pe volohii din Carpații Păduroși, încercând să-i cunoaștem...”; să se dumirească și să ne dumirească, aș adăuga eu.

În continuare, dl dr. Viorel Ciubotă a vorbit despre o izbândă comună a sa și a lui Ion Botoș, respectiv cartea lui Mihail Dan „Istoria ce am petrecut în crâncenul război”, despre Marele Război, dar și un jurnal al unei perioade istorice îndelungate: „...tot ce cuprinde cartea lansată astăzi demonstrează realitatea faptelor istorice descrise de către maramureșeanul Mihail Dan, născut la 17 octombrie 1884, în Apșa de Mijloc. Cartea este și o înfățișare a luptei pe care familia Botoș o duce de zeci de ani pentru recunoașterea naționalității populației românești din Transcarpatia, la fel ca majoritatea documentelor din volum care reflectă zbaterea maramureșenilor din dreapta Tisei pentru identitatea națională”.

A urmat la cuvânt dl conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea care, între multele calități socioprofesionale pe care le-a avut de-a lungul timpului și-a amintit că este și cetățean de onoare al Apșei de Jos, de unde este și familia Botoș. Domnia Sa a mai spus că, imediat după revoluția din anul 1989, a poposit în dreapta Tisei cu Ansamblul folcloric Transilvania, fiind primul de acest gen care a ajuns la românii de aici, constatând că limba română constituie pivotul dăinuirii noastre în istorie, iar cartea de față este un capital emoțional câștigat.

De departe, intervenția cea mai aplicată și la subiect a fost a dlui conf. univ. dr. Ștefan Vișovan, subliniind că este o operă de restituire, venind cu explicații ale unor documente, apreciind că unele dintre acestea transcend istoria strictă a acestei comunități, rolul lui Găvrilă Iuga ș.a. și că această carte constituie o bibliografie istorică. Între altele, Domnia Sa a apreciat că „în ansamblu, lucrarea este o reflectare sui-generis a vieții unei importante comunități de români care, în ciuda vicisitudinilor pe care i le-a hărăzit istoria, a prosperat și și-a păstrat identitatea unei înalte conștiințe de neam, grație atașamentului față de tradiții și respectului față de înaintași - toate acestea fiind promovate de către intelectualii devotați ai locului, între care și autorii cărții de astăzi, maramureșeni implicați în menținerea și păstrarea identității românești, dincolo de Tisa”.

A mai luat cuvântul, cu mărturisiri la fel de importante și de emoționante, intelectualul și omul de radio, Adrian Marchiș, care a fost vocea pentru țară a acestor români, de exact 30 de ani, subiect cu care a debutat, la Radio România Actualități, emisiunea „Ora românilor de pretutindeni”.

Am reținut apoi, cu deferența de rigoare, că Inspectoratul Școlar Județean Maramureș și-a delegat doi reprezentanți pentru acest eveniment științific, dar și de suflet, pe domnii profesori de istorie dr. Dan Filip și Marius Voinaghi. În cuvântul său, dl Marius Voinaghi a ținut să constate că s-au rostit cuvinte de suflet, „cuvinte mari și adânci”. Domnia Sa a scos în evidență rolul de magnet intelectual și etnic al școlii sighetene interbelice, pentru tinerii studioși din dreapta Tisei, invitându-l în acest context pe dl Ion Botoș la o întâlnire cu profesorii de istorie și elevii acestora, pasionați de istorie, în cadrul proiectului „Să ne cunoaștem istoricii contemporani”, gândit de către cei doi dascăli maramureșeni. Într-o altă ordine de idei, vizibil emoționat, Marius Voinaghi și-a mărturisit ascendența de neam din localitatea Dobric, din dreapta Tisei.

Un moment cu totul aparte, insolit, l-a constituit intervenția dlui prof. Vasile Erdoss, care, fiind provocat să-și justifice prezența, a răspuns că a venit la această lansare de carte, pentru că își are originea în Uglea de dincolo de graniță, din Ucraina și, ca atare, a venit să vadă oameni de dincolo de frontieră.

Profund emoționat și recunoscător, a mai luat cuvântul și dl Nistor Lihet, un împătimit al acestor evenimente de mare simțire românească.  

Într-un anume moment al acestui festin intelectual, am intervenit și eu, autorul acestor consemnări, scoțând în evidență aura de suferință și de sacrificiu pe care o inspiră familia Botoș. Acest sentiment iese mai bine în evidență prin profunzimea poeziilor și cântecelor dnei Ileana Botoș, care are o hore gâtuită, parcă, de râul Tisa. Mai afirm că acest volum promovează și performează un anume excepționalism românesc, iar autorul principal al său, dl Ion Botoș este unul cât se poate de prolific, destinat pentru două istoriografii, cărora le și aparține: română și ucraineană.

Demersul familiei Botoș, dăruirea acestor oameni minunați se constituie, în fapt, într-o adevărată operă de terapie națională, mai ales pentru volohii din Carpații Păduroși, un grup de români rămași fără  soartă, zărăstiți (risipiți) prin munți, dar recuperați de către Ion Botoș și „luați de suflet”, așa cum se spune încă, prin Maramureș.

Cartea de față este o ediție eveniment și pentru că Ion Botoș crede, ca un mistic, în valorile neamului nostru pe care nu le expune simplu, ci chiar le predică. Ion Botoș este un om ales, bun de pus în icoana neamului, un neliniștit incurabil, pe care îl zorește, parcă, istoria, asemenea spiritelor mari.