Keith Hitchins – istoric american „Ambasadorul” neacreditat al Romaniei

Carte de vizita Profesorul Keith Hitchins face parte din prima generatie de cercetatori americani care s-au orientat spre studiul Europei centro-orientale, in mod deosebit a Monarhiei Habsburgice. Cu specializari la Universitatea din Paris (1957-1958), Universitatea din Bucuresti (1960-1961) si Universitatea din Cluj (1961-1962), profesorul american - un foarte bun vorbitor de limba romana - s-a familiarizat cu spiritul romanesc, nu numai prin intermediul istoriei romanilor, ci si prin literatura lui George Calinescu, Marin Preda, Zigu Ornea, Pavel Dan, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu si Dumitru Micu, literatura pe care, de altfel, a si promovat-o in diverse publicatii americane. Membru de onoare al Academiei Romane din 1991, Doctor Honoris Causa al Universitatilor din Bucuresti, Cluj, Sibiu, Alba Iulia si Targu Mures. Keith Hitchins este o personalitate de exceptie, de fapt un “ambasador” neacreditat, dar cat se poate de eficient al Romaniei in SUA. Foarte bun cunoscator al istoriei Europei si in mod special al istoriei Romaniei, Keith Hitchins este astazi istoricul strain cu cea mai bogata bibliografie consacrata tarii noastre. Reporter.: Din perspectiva istoricului american, care a avut sansa sa se nasca, sa se formeze intelectual si sa traiasca intr-o tara libera si democratica, cum definiti dumneavoastra libertatea presei? Keith Hitchins: As defini libertatea presei ca dreptul de a publica si de a transmite, a emite prin radio si televiziune informatii, idei si opinii neascunse de orice autoritate, stat sau persoana privata. Insa eu consider ca acest drept nu este absolut. Media are obligatia sa fie onesta si credibila si mai ales sa fie responsabila in informarea publicului. Trebuie, de asemenea, sa fie pregatita sa manifeste un oarecare grad de retinere in anumite circumstante, cum ar fi crizele nationale. Dar limitele libertatii presei trebuie sa fie administrate si ghidate de responsabilitatea morala. Cenzura statului sau a altor autoritati trebuie sa dispara, exceptand doar cele mai critice situatii, dar si atunci pentru o perioada de timp limitata. Rep.: Care considerati dumneavostra ca sunt modalitatile prin care o presa libera si in acelasi timp responsabila serveste in mod real democratiei? K.H.: O presa libera si responsabila este esentiala pentru cea mai buna functionare a unei societati democratice. Ea serveste ca un imens forum pentru schimbul de informatii, idei si opinii. Ea serveste, de asemenea, opiniei publice prin supravegherea guvernului si prin demascarea ilegalitatilor de toate felurile ale oamenilor de afaceri. O presa libera si responsabila ajuta la mentinerea unui guvern deschis si in felul acesta descurajeaza comportamentul arbitrar si coruptia in ceea ce-i priveste pe oficiali si birocrati. Rep.: In momentul de fata este incontestabil faptul ca in Romania exista o presa libera despre care v-ati format, cu siguranta, o anume opinie. Care considerati dumneavoastra ca este principala responsabilitate a presei din Romania, in acest moment? K.H.: Eu cred ca principala responsabilitate a mass-mediei din Romania trebuie sa fie cea de a contribui la construirea unei societati democratice si a unui sistem politic pe deplin responsabil fata de cetateni printr-un jurnalism independent. Mass-media si grupurile de interese Rep.: Sunteti un foarte bun cunoscator al spatiului romanesc, scrierile dumneavoastra si recunoasterea de care va bucurati nu numai in Romania, demonstreaza cu prisosinta acest lucru. Indraznesc sa va intreb - privind in urma cu 45 de ani – ati putut sa publicati intotdeauna ceea ce ati dorit, tinand seama bineinteles, de realitatile existente atunci in acest spatiu? K.H.: Am putut sa public in Romania intre anii 1960 si 1980 carti si articole bazate pe cercetarea mea. Iar cercetarea mea s-a bazat in principal pe romanii din Transilvania din secolele XVIII si XIX. Aceasta a fost o tema acceptata in acea vreme. Era greu sa fie publicate lucrari cu asemenea tematica in anii ’50 si au fost, de asemenea, multe teme care nu s-au tiparit intre 1960 si 1989. Rep.: Dupa 1990 ati fost de foarte multe ori in Romania. Ati putut astfel lua contact cu realitatile din Romania, cu problemele ei. In acest context, considerati ca mai este posibila manipularea prin presa in Romania, comparativ, sa spunem, cu anii de dinainte de 1989? K.H.: Din punctul meu de vedere, manipularea prin mass-media asa cum s-a facut in perioada comunista nu mai este posibila in Romania de astazi. Exista, cu siguranta, grupuri de interese de toate felurile in Romania, la fel cum sunt in toate societatile si acestea vor folosi media pentru a-si promova interesele si pentru a obtine avantaje. Dar intr-o societate democratica, unde schimbul de idei este liber si presa lucreaza fara constrangeri, incercarile de manipulare sunt mult mai reduse decat intr-un sistem totalitar. Un public educat e un public responsabil Rep.: Domnule Profesor, considerati ca Romania are in momentul de fata un public educat capabil sa recepteze cu discernamant informatiile furnizate de presa si de media in general? Din aceasta perspectiva ce rol considerati ca ii revine educatiei in viitor? K.H.: Cred ca opinia publica trebuie sa-si mentina o atitudine deschisa si critica fata de ceea ce citeste in ziare sau vede la televiziuni. Opinia publica poate face acest lucru doar daca este mereu bine informata dintr-o varietate de surse si daca are timp sa reflecteze asupra informatiilor primite, receptionate. Normal ca un public bine educat este mult mai responsabil, decat unul care manifesta interes scazut fata de realitatile cotidiene, care are cunostinte putine despre istoria tarii si despre functionarea sistemului politic. Una dintre principalele responsabilitati ale educatiei la toate nivelurile este aceea de a incuraja elevii, tinerii in general, dar si pe toti cei deschisi si receptivi la ideea de educatie in general, sa se implice in evenimentele cotidiene si sa-i sustina cu instrumentele intelectuale si etice necesare pentru ca ei, tinerii, sa obtina un rol important in construirea viitorului societatii lor. In loc de Optiuni si argumente Profesor de istorie la Universitatea din Illinois, Urbana Champaign, Hitchins este autorul unei vaste opere istorice care cuprinde 31 de carti in limbile engleza, franceza, germana si romana, incluzand si reeditarile succesive, 15 coordonari de editii, peste 120 de studii si alte sute de recenzii. Toata aceasta impresionanta opera a profesorului american se constituie, indirect, intr-o constanta pledoarie pentru Romania si spiritul ei. Nicolae BALINT nicolae_balint@yahoo.com