Jocuri de noroc

Foarte mult mi-a placut de ministrul Lasylo Borbely cand a explicat ca romanii nu au sali de sport: pentru ca nu joaca la Loto! Am tras concluzia ca pentru a avea sali de sport, trebuie sa-ti încerci norocul. Stiam ca o sama de indivizi la care le „intra” cartea la poker, ca si ala-i joc de noroc, au bani cu ghiotura, unii reusind sa-si ridice case, dupa ce le-a intrat un as de trefla, sau sa-si schimbe masina, dupa ce au „întors” o dama de pica, da’ nu stiam ca un joc de noroc supervizat de statul roman ne poate face sali de sport. Daca Borbely asta are dreptate macar într-o mana, ca cealalta cred ca si-o tine mai mult sub masa, astia care se preocupeaza cu jocurile de noroc ar trebui sa fie niste cetateni prosperi. Toti navetistii, specialisti în „Cruce” si „Filcau”, ar trebui sa aibe piscine în spatele cotetului porcilor si Rolls-uri în fata surii. De Gigi Becali stiam ca mai bate cartile de masa, de Copos am auzit ca si-a încercat norocul la Loteria Nationala, ma gandesc ca Irinel Columbeanu are noroc la table, ca fratii Micula joaca „doua’s una” cu fratii Paunescu si ca Adrian Nastase juca rummy cu matusa Tamara, da’ tot nu pricep o chestiune: daca astia tot castiga, cine pierde-n tara asta, ca-i logic ca nu pot castiga toti jucatorii, orice joc de noroc ar juca... Mama ma învatase ca jocurile de noroc nu-s bune si ca banii castigati usor se duc la fel de usor. De aia nu joc la 6 din 49. Tot mama m-a învatat ca banii trebuie castigati prin munca, idee cu care nu m-am obisnuit nici pana în ziua de azi si care, trebuie sa recunosc, îmi cam repugna, ca si io-s roman... De aia muncesc cu masura si trag nadejde ca-ntr-o zi o sa castig la ceva joc din asta, de noroc, cu toate ca nu joc. Io cred ca de aia n-am avut niciodata masina, ca n-am jucat în veci baccara, de nici nu stiu daca-i joc de carti, ori de zaruri. De „Popa prostu’” m-am lasat cand eram în grupa mijlocie la gradinita, ca jucam pe dezbracate si pe vremea aia eram pudic. Am încercat în liceu sa reiau jocul asta cu niste colege, da’ fetele n-aveau rabdare sa joace carti. Pe vremea studentiei m-am dus de vreo doua ori la Bingo si m-am întors pe jos, ca nu mi-au ramas nici bani de troleu. Am încercat de cateva ori si cu sahul, da’ nici acolo n-am avut noroc... Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro