Jertfa pentru cetatenie!

Cea mai periculoasa modalitate prin care poate fi obtinuta cetatenia americana este aceea de a lupta in randurile unei armate implicate intr-unul dintre cele mai controversate razboaie din istoria umanitatii, consemneaza Gregg Zoroya in USA Today, citat de Rompres. Exemplul romanului Catalin Dima a ales aceasta cale, iar familia sa nu regreta decizia sa. Nascut in Romania, unde a facut parte din armata, Dima a imigrat in America in 1996 si s-a indragostit de noua sa tara. A locuit in cartierul new yorkez Queens, s-a casatorit, a devenit tatal a trei copii si a lucrat ca sofer de camion. Dupa ce a devenit rezident legal al SUA, in anul 2001, el s-a alaturat Armatei Rezervistilor, in urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie. “Am incercat sa il conving sa nu se inroleze in armata pentru ca ma temeam, insa nu am reusit sa il fac sa se razgandeasca. Spunea ca trebuie sa o faca”, povesteste sotia sa, Florica Dima. In timp ce a fost trimis in Irak in luna octombrie, Dima, in varsta de 36 de ani, a depus juramantul de cetatean american. Purtat de bucurie, el a strigat “SUA, SUA!” in momentul in care s-a terminat ceremonia de depunere a juramantului. Sase saptamani mai tarziu, in ziua in care a fost ridicat la gradul de sergent, Dima a murit intr-un atac din apropierea Bagdadului. Eduardo Aguirre Jr., directorul Serviciilor pentru Cetatenie Americana si Imigrare, opineaza: “Morala acestei povesti este, in opinia mea, ca el a murit asa cum si-ar fi dorit: ca cetatean american si ofiter al armatei SUA”. Pe timp de razboi Pe masura ce ziua de 4 iulie s-a apropiat, natiunea americana, aflata in plin razboi, incercand sa umple golurile din armata sa cu voluntari, procedeaza asa cum a facut-o in toate conflictele in care a fost implicata, incepand cu Razboiul Civil: simplifica modul in care cetatenii straini care locuiesc legal in SUA pot deveni cetateni americani daca se inroleaza in armata. Situatia recrutarii rezidentilor legali nu s-a modificat, acestia insumand acum intre 2-3 % din armata SUA. Rezidentii straini care fac parte deja din armata americana devin cetateni SUA intr-un numar impresionant. In anul fiscal 2004, 7.627 de soldati, marinari, aviatori si membri straini ai Marinei au depus juramantul de cetateni ai SUA, fiind de aproximativ 15 ori mai multi decat in anul 2000 (potrivit Serviciilor pentru Cetatenie Americana si Imigrare). In primele trei sferturi ale actualului an, 3.397 de soldati au devenit cetateni americani. Presedintele George W. Bush a emis in anul 2002 un ordin prin care se simplifica procedura prin care soldatii armatei SUA nascuti in alte tari puteau deveni cetateni americani. Congresul american a modificat legile privitoare la imigrari la sfarsitul anului trecut. Prin urmare, orice locuitor strain al SUA care se inroleaza in armata poate solicita imediat cetatenia americana, in loc sa astepte cinci ani, asa cum sunt nevoiti sa o faca civilii. Cererile de obtinere a cetateniei depuse de soldati s-au dublat intr-un singur an, ajungand in urma ordinului emis de Bush la impresionanta cifra de 10.000. In primele trei sferturi ale prezentului an, Serviciul pentru Imigrari a primit peste 11.000 de cereri din partea soldatilor, marinarilor, aviatorilor si a membrilor Marinei. Este de asteptat ca la ceremoniile de depunere a juramintelor de cetateni americani ce vor avea loc in urmatoarea perioada de timp sa ia parte in jur de 15.000 de viitori cetateni americani. Cetatenie postuma Exista si cazuri in care cetatenia americana a fost acordata postum, celor care au fost ucisi in lupta. Potrivit Ministerului Apararii si Serviciului pentru Imigrari, cel putin 73 de cetateni straini care faceau parte din fortele armate SUA au murit in conflictele din Irak si Afganistan. De-a lungul istoriei, SUA au oferit cu mai multa usurinta cetatenia americana in timpul razboaielor atat pentru a rasplati soldatii, cat si pentru a-i determina sa se inroleze intr-un numar cat mai mare, afirma Marion Smith, istoric al serviciilor pentru imigrare: “riscarea propriei vieti este o dovada a bunei-credinte a cetateanului, nu-i asa? Astfel, a devenit evident faptul ca este necesar ca Congresul sa faca ceva pentru acesti soldati straini. In acelasi timp, nivelul recrutarilor este mai mare astfel, nevoia de soldati fiind si ea mai mare”. Beneficii suplimentare Pe langa drepturile oferite de obtinerea cetateniei, cum ar fi cel de a vota, exista beneficii legate de cariera, de care se pot bucura soldatii. Cei care nu sunt cetateni americani nu mai au dreptul de a se reinrola in Fortele Aeriene dupa patru ani sau in armata, dupa opt ani. In cele mai multe cazuri, ofiterii trebuie sa fie cetateni americani. Procedura de naturalizare este in continuare complexa, fiind nevoie ca aplicantilor sa le fie luate amprentele si sa le fie facute poze, fiind in acelasi timp facute cercetari legate de eligibilitatea si de trecutul lor. Cu toate acestea, soldatii sunt trecuti in fruntea listelor cu cereri pentru acordarea cetateniei americane. Un proces ce dureaza, in medie, pentru un strain civil in jur de un an, are loc in cazul strainilor care s-au inrolat in armata in aproximativ 90 de zile. Procesul de naturalizare este “mult mai simplu si gratuit”, declara Agnieszka Grzelczyk, in varsta de 24 de ani, ofiter al Marinei, care s-a nascut in Polonia si a devenit cetatean SUA recent, impreuna cu alte 8.400 de persoane. Ea a depus cererea de obtinere a cetateniei in luna februarie. Schimbarile aduse anul trecut legislatiei permit ca soldatilor sa le fie acordata cetatenia americana chiar in zonele de conflict, insa razboiul sta uneori in calea procesului de naturalizare. Serviciul pentru imigrare a trimis oficiali in Irak si Afganistan o singura data, pentru ca soldatii de aici sa poata depune traditionalul juramant. In mod normal, soldatii din aceste zone trebuie sa astepte pana ajung acasa, ca sa poata deveni cetateni americani. Pasul „complet” In unele cazuri, soldatii care si-au primit recent cetatenia sunt veterani care se intorc pe campul de lupta. “Am hotarat ca este bine sa fac acest pas inainte de a pleca din noi in razboi”, declara sergentul Paul Falzarano, in varsta de 25 de ani, nascut la Londra. Dupa sapte ani petrecuti in SUA, Falzarano a devenit cetatean american la 23 iunie. Unitatea sa va fi trimisa in Irak in urmatoarele luni. El afirma ca in ciuda accentului sau britanic, colegii sai de unitate l-au indragit de mult, considerandu-l “unul de-al lor”: “luptand, indeplinesc mai multe acte patriotice americane decat majoritatea americanilor, iar acest lucru a fost observat de catre multi dintre cei cu care lucrez. Depunerea juramantului ca cetatean SUA este mai curand o formalitate”. Nigel Gamble, in varsta de 28 de ani, a parasit Trinidad-Tobago cu mai mult de 10 in urma, plecand in SUA. In prezent, el este soldat al armatei SUA; a devenit cetatean la 14 iunie - spune ca a decis sa faca acest pas dupa ce a fost trimis in misiune in Afganistan. Unitatea sa se pregateste in momentul de fata sa plece in Irak: “iti risti viata in fiecare zi timp de 11 luni iar apoi te intorci. Sunt pregatit sa fac acest pas din nou (plecarea pe campul de lupta), permiteti-mi sa il fac complet”. USA Today