Jenant mișeilor! Vinovații fără vină cer să se facă lumină!

Dacă în comunism puținii dizi­denți, minoritari, erau vinovații de serviciu pentru eșecurile majorității comuniste, că deh, din cauza lor nu înflorea clasa muncitoare și republica socialistă, în democrație, cetățeanul e vinovatul de serviciu pentru toate mizeriile naționale sau globale, în care el săracul e doar un biet pion. Dacă mergi la vot, tu ești vinovat că n-ai votat cum trebuie; dacă nu mergi, ești vinovat că nu mergi; dacă îți plătești taxele, finanțezi indirect corupția; dacă nu ți le plătești, nu ai spirit civic etc. Iar pandemia de coronavirus a accentuat această învinuire a vinovaților fără vină. Din toată povestea pandemiei, până acum, singurii vinovați arătați cu degetul de „specialiști” și media au fost cetățenii: ba că nu respectă regulile și nu se vaccinează și din cauza asta cresc cazurile; ba că merg sau vin din țări străine și aduc virusul; ba că merg la spitale și le aglomerează; ba că nu merg și li se agravează boala etc. Cetățeanul simplu, pe care pandemia l-a stors de toate resursele și l-a terminat psihic și fizic, a devenit pericolul public numărul unu. Nu sunt vinovați cei care au scăpat virusul din laborator, nici specialiștii ca dr. Fauci, care sunt acuzați că au ascuns deliberat datele cu privire la orginea virusului, nici auto­ritățile, care au luat măsuri controversate, schimbate peste noap­te și răsschimbate, nici cei care s-au îmbogățit de pe urma suferinței, nici cei care au furat din banul public în timp ce noi stăteam în case. Nu, de vină sunt bieții cetățeni care poartă masca sub nas pe stradă și copiii care uită să o pună în pauze. Ei sunt cei amendați, controlați, acuzați. Va veni însă o vreme - și ea este aproape - în care întrebările esențiale despre pandemie vor trebui să primească răspuns. Pentru că nu, adevărații vinovați nu sunt cetățenii. Iar ei, „vinovații fără vină” cer să se facă lumină.