Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Jenant, mișeilor! / Uniţi în dezbinare
Motto:
„Aşadar, societatea românească fiind caracterizată de dezbinare, specifică stadiului de populaţie, nu de unitate, specifică stadiului de popor, relaţiile sociale dintre români sunt – inclusiv la nivelul elitelor (autorităţi, manageri, medici, profesori, preoţi) sau în raport cu acestea – de repulsie, de batjocură şi de jecmăneală, rezultând că viaţa românului este tocmai din cauza românilor o necurmată suferinţă şi că deci, cei mai înverşunaţi duşmani ai românului sunt chiar românii şi că cel mai antiromânesc comportament îl manifestă românii înşişii”.
Motto-ul de mai sus îi aparţine lui Nicolae Grosu, catalogat drept cel mai mare sociolog român de ieri şi de azi, şi de veridicitatea lui nu se poate îndoi nimeni. Ne place, tuturor, motto-ul european „uniţi în diversitate”, numai că, în România „diversităţile” nu mai sunt unite de nimic.
Pilonul credinţei a fost distrus în comunism şi mai apoi, pe măsură ce a început reclădirea lui după Revoluţie, au început şi atacurile împotriva lui. Azi, credincioşii sunt numiţi „bigoţi”, „pupători de moaşte”, „primitivi”, iar ceilalţi „satanişti” etc.
Apoi, pilonul agrar şi economic, rupt şi el tot în comunism, s-a divizat total în democraţie. Mediul rural s-a rupt de cel urban: fermierii sunt „ţărani”, orăşenii „leneşi şi superficiali”. Iar în mediul de afaceri se înfierează între ei micii producători cu marii producători, investitorii străini cu companiile româneşti.
Din punct de vedere al statutului social, nu mai există niciun liant între bogaţii „hoţi şi corupţi” şi săracii „leneşi şi proşti”. Generaţia tânără şi vârstnicii poartă un dialog autist care începe cu „pe vremea mea..” sau cu „voi sunteţi depăşiţi...”.
În plan politic, lucrurile sunt şi mai divizate. Niciun proiect de ţară nu reuşeşte să aducă la masa unui dialog normal şi civilizat stânga cu dreapta. Iar UE, în loc să ne unească, ne-a dezbinat şi mai mult. În loc să vorbim de argumente şi idei, vorbim mereu de oameni. Şi nici măcar de ei, ci de etichetele pe care le-am pus cu precizia unui tribunal din inchiziţie. România ar fi unită în diversitate, doar dacă ura şi dezbinarea ar putea să unească oameni.