Jenant, mişeilor! Trei fenomene ale timpului

În perioada interbelică, Nicolae Steinhardt discuta cu prietenul său Manole despre trei feno­mene ale timpului lor: invazia verticală a barbarilor (expresia e a lui Rathenau), domnia proş­tilor și trădarea oamenilor cumsecade. „Primul: năvălesc nu barbarii din alte continente ci, de jos în sus, derbedeii. Barbarii aceştia preiau locurile de conducere.
Al doilea: au sosit – pur şi simplu, în sensul cel mai categoric – proştii şi inculţii la putere şi în ciuda tuturor legilor economice şi a tuturor regulilor politice fac prostii, ca nişte ignoranţi ce se află. Al treilea: în loc de a se împotrivi, oamenii cumsecade adoptă expectative binevoi­toare, se fac că nu văd şi nu aud, pe scurt trădează. Nu-şi fac datoria. Imparţialii şi încrezătorii înregistrează şi tac. Sunt cei mai vinovaţi”.
Desigur, de atunci au trecut aproape opt decenii, dar cele trei fenomene sunt încă perfect valabile. Și nu doar în România, ci în întreaga lume. Să nu uităm că, în urmă cu un an, poporul cu cea mai avansată democrație din lume își demola, la propriu, statuile. Însă, în România, cea mai gravă și mai constantă este „trădarea oamenilor cumsecade”. Doar așa, prin tăcerea oamenilor de bun-simț au fost posibile toate dramele istoriei, de la cea mare, colectivă, cum a fost comunismul, până la cele individuale: oameni care mor în spitale, copiii care sunt bătuți crunt de propriii părinți, elevi care nu au nicio șansă la educație, oameni care, după o viață de muncă, nu au bani de pâine sau de medicamente.

Din păcate, societatea de azi ne învață să ne căutăm frenetic „propria fericire”, uneori cu orice preț. Nici măcar nu mai urmărim știrile despre dramele altora că „ne afectează emoțio­nal”, iar când îi zărim, în drumul nostru, întoarcem capul, ca să nu ne strice ziua. Nu în­seamnă însă că, dacă ignorăm nedreptatea din jur, ea nu există.