Jenant, mişeilor! Sânge și frică

Când foștii deținuți politici ne avertizau zâmbind amar, că generația noastră va fi încercată de alte ispite, și mai perfide, și că umbra totalitarismului nu s-a stins, am râs. Dar, a fost de ajuns un virus, molipsitor și grav, e drept, care să genereze panică și frică pentru ca nimeni să nu mai vorbească despre abuzuri și drepturile omului. Proporțional cu frica și incertitudinea, a crescut dorința tuturor de „sânge” și totalitarism. Pe facebook au apărut adevărate „plutoane de execuție” care ar condamna pe loc la bătaie orice amărâtă de bătrână care a îndrăznit să iasă după pâine. Unii polițiști și-au descoperit brusc veleităţile de „organ al legii” și tratează cu „toleranță zero” un biet țăran plecat la câmp sau o femeie care a dus gunoiul fără declarație. Orice postare critică devine „instigare”. Orice firmă care încearcă să-și continue activitatea e acuzată de „genocid”... „Deh, nu le pasă de sănătatea oamenilor”. Guvernanții au emis în câteva zile o avalanșă de ordonanțe militare, cele mai multe date la ore târzii în noapte și cu mai multe pagini, în total, decât codul administrativ. Se suspendă drepturi, justificat, e drept, dar nimeni nu-și cere scuze pentru asta. Iar o planetă întreagă renunță la ele fără să pună întrebări de bun simț: când și cum le vom recăpăta? În această isterie generală, țările care reprezentau un etalon al democrației, privesc admirativ la țările comuniste. Aplaudăm aplicații care ne vor urmări pas cu pas, ca și în China, sau țări în care cei care nu respectă carantina sunt bătuți, ca în India.
Dincolo de problemele medicale, economice sau sociale, peisajul acestor zile e sumbru, mai ales din perspectivă umană. Cât de puțin le trebuie unora pentru a deveni cerberi sau altora pentru a da bir cu fugiții. Și cât de puțin ne trebuie nouă pentru a deveni neoameni.

P.S. Pentru panicarzii de serviciu, acest articol nu e nicio minimalizare a pericolului pandemiei, nici un apel la iresponsabilitate sau nesupunere. E doar o constatare, amară, a condiției umane. În fond, ca orice val și această pandemie va trece. Și cei mai mulți îi vor supraviețui. La sfârșit, vom număra morții, bolnavii și vindecații, ca după război. Dar cine va număra Oamenii?